joi, 24 decembrie 2015

Semne de intrebare: Este Matei 27:52,53 un text autentic, unul modificat sau unul adaugat ulterior?

52 (Şi mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care adormiseră au înviat; (În manuscrisul Sinaiticus nu apare „mormintele s-au deschis”. Acest verset nu apare în manuscrisul nr 354, păstrat în Veneţia, Italia.))
53 (Şi, ieşind din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.)

În manuscrisul Sinaiticus apare fără cuvintele "au intrat", iar anumite texte antice sunt ambigue, fie omit "după învierea lui" sau "lui", fie redau "după învierea lor". Textul de la versetul 53 lipseşte total din manuscrisul nr 354 din Italia. Este fie o adăugare din partea traducătorului, fie a unui copist. Este posibil sa fie chiar rătăcirea ideologică care circula pe timpul apostolului Pavel, pe care el o combate: "care s-au abătut de la adevăr. Ei zic că a şi venit învierea şi răstoarnă credinţa unora."

2Timotei 2:18. Unii dintre traducătorii anumitor versiuni moderne au reconsiderat sensul acestor versete, sustinând ca aici nu este vorba de o "intrare pe picioare" a acestor sfinţi decedaţi în oraş, ci mai degrabă fiind vorba de ai duce "pe sus" şi ai arata publicului în vederea identificării lor şi a reaşezării lor în morminte noi, caci cele vechi s-au surpat datorita marelui cutremur care s-a produs la moartea Domnului Ieşhua (Isus). Aceasta explicaţie este puţin probabilă şi nu se poate demonstra textual.))

Matei 27:
1 Şi, când s-a făcut dimineaţă, toţi preoţii de seamă şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Ieşhua, ca să-l omoare.
2 Şi, legându-l, l-au dus şi l-au dat lui Pilat, guvernatorul.
3 Atunci lui Iehudah, care l-a vândut, văzând că a fost condamnat, i-a părut rău şi a restituit cei treizeci de arginţi preoţilor de seamă şi bătrânilor, spunând:
4 „Am păcătuit, dând sânge nevinovat". Dar ei i-au spus: De ce (ne dai banii) nouă? Te priveşte!
5 Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat; şi s-a dus şi s-a spânzurat.
6 Şi preoţii de seamă au luat arginţii şi au spus: „Nu este permis să-i punem în ofranda (korban), pentru că sunt preţ de sânge“.
7 Şi, ţinând sfat, au cumpărat cu ei „Ogorul olarului", ca loc de înmormântare pentru străini.
8 De aceea, ogorul acela a fost numit „Ogorul sângelui", până astăzi.
9 Atunci s-a împlinit ce a fost spus prin profetul ("Zaharia" conform cu manuscrisele 22, syr (hmg)), care zice: „Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel,
10 Şi i-au dat pentru «Ogorul olarului», după cum a rânduit הוהי pentru mine. (Unele manuscrise omit numele profetului, altele dau ca profet pe Ieremia sau chiar pe Isaia, debandada aceasta arătând că la început n-a fost menţionat numele profetului. Este un citat din cartea profetului Zaharia, nu din cartea profetului Ieremia: Zaharia 11.12,13.)
Iar Ieşhua stătea înaintea guvernatorului; şi guvernatorul l-a întrebat, spunând: „Tu eşti regele iudeilor?" Şi Ieşhua i-a spus: „Tu zici".
12 Şi, când era acuzat de preoţii de seamă şi de bătrâni, nu răspundea nimic.
13 Atunci Pilat i-a spus: „Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?"
14 Şi el nu i-a răspuns nici măcar un singur cuvânt, încât guvernatorul se mira foarte mult.
15 Şi, la sărbătoare, guvernatorul obişnuia să elibereze mulţimii un întemniţat, pe care-l voiau ei.
16 Şi aveau atunci un întemniţat vestit, numit Barabba.
17 Ei deci fiind adunaţi împreună, Pilat le-a spus: Pe care vreţi să vi-l eliberez, pe Barabba, sau pe Ieşhua, cel numit Unsul?
18 Pentru că ştia că din invidie îl dăduseră lui.
19 Iar pe când stătea el pe scaun la judecată, soţia lui a trimis la el, spunând: „Să n-ai nimic cu omul acela drept, pentru că am suferit mult astăzi în vis pentru el".
20 Dar preoţii de seamă şi bătrânii au convins mulţimile să ceară pe Barabba, iar pe Ieşhua să-l omoare.
21 Şi guvernatorul, răspunzând, le-a spus: „Pe care din cei doi vreţi să vi-l eliberez?" Şi ei au spus: „Pe Barabba!"
22 Pilat le-a spus: „Ce să fac deci cu Ieşhua, care se numeşte Unsul?" Ei toţi i-au spus: „Să fie răstignit!"
23 Şi el a spus: „Dar ce rău a făcut?" Iar ei şi mai tare strigau, spunând:
24 „Să fie răstignit!" Şi Pilat, văzând că nimic nu foloseşte, ci se face mai mare tulburare, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii şi a spus: „Sunt nevinovat de sângele acestui drept. Vă priveşte!"
24 Şi tot poporul, răspunzând, a spus:
„Sângele lui fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!"
26 Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Ieşhua, după ce l-a biciuit, l-a dat ca să fie răstignit.
27 Atunci ostaşii guvernatorului, luând pe Ieşhua cu în pretoriu au adunat în jurul lui toată ceata;
28 Şi, dezbrăcându-l de haina lui, l-au îmbrăcat cu o mantie stacojie.
29 Şi, împletind o cunună de spini, l-au pus-o pe cap, şi o trestie în mâna dreaptă. Şi îngenuncheau înaintea lui şi îşi băteau joc de el, spunând: „Bucură-te, rege al iudeilor!"
30 Şi, scuipându-l, luau trestia şi-l băteau peste cap.
31 Şi, după ce şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de mantie şi l-au îmbrăcat cu hainele lui şi l-au dus să-l răstignească.
32 Şi, pe când ieşeau, au găsit un om, un cirenean, cu numele Simon; pe el l-au obligat să meargă, ca să-i ducă crucea.
33 Şi, venind la un loc numit Golgotha, care înseamnă „Locul Căpăţânii",
34 I-au dat să bea oţet amestecat cu fiere; şi, gustând, n-a vrut să bea.
35 Şi, după ce l-au răstignit, au împărţit hainele lui între ei, aruncând la sorţi.
36 Şi, stând jos, îl păzeau acolo.
37 Şi au pus deasupra capului său acuzaţia lui scrisă: „Acesta este Ieşhua, regele iudeilor".
38 Atunci au fost răstigniţi împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta şi unul la stânga.
39 Iar trecătorii îl huleau, dând din cap şi spunând:
40 „Tu, cel care dărâmi templul şi îl zideşti în trei zile, mântuieşte-te pe tine însuţi! Dacă fiu eşti tu, al lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!"
41 Şi la fel şi preoţii de seamă, bătându-şi joc, cu cărturarii şi cu bătrânii, spuneau:
42 „Pe alţii i-a mântuit, pe sine însuşi nu se poate mântui! Este regele lui Israel: să coboare acum de pe cruce şi vom crede în el!
43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum, dacă-l vrea! Pentru că a spus: «Sunt fiul lui Dumnezeu»“.
44 Şi tâlharii care fuseseră răstigniţi împreună cu el îi aruncau aceleaşi insulte.
45 Iar de la ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste tot pământul până la ceasul al nouălea.
46 Şi, pe la ceasul al nouălea, Ieşhua a strigat cu glas tare, spunând: Eli, eli lama sabachthani? adică „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?“
47 Şi unii dintre cei care stăteau acolo, când au auzit, au spus: „Pe Eliiah (Ilie) îl cheamă acesta!“
48 Şi unul dintre ei, alergând îndată şi luând un burete, după ce l-a umplut cu oţet şi l-a pus într-o trestie, îi dădea să bea.
49 Dar ceilalţi spuneau: „Lasă, să vedem dacă vine Eliiah să-l mântuiască!".
50 Şi Ieşhua, strigând din nou cu glas tare, şi-a dat duhul.
51 Şi, iată, perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi stâncile s-au despicat;
52 (Şi mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care adormiseră au înviat; (În manuscrisul Sinaiticus nu apare „mormintele s-au deschis”. Acest verset nu apare în manuscrisul nr 354, păstrat în Veneţia, Italia.))
53 (Şi, ieşind din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora. (În manuscrisul Sinaiticus apare fără cuvintele "au intrat", iar anumite texte antice sunt ambigue, fie omit "după învierea lui" sau "lui", fie redau "după învierea lor". Textul de la versetul 53 lipseşte total din manuscrisul nr 354 din Italia. Este fie o adăugare din partea traducătorului, fie a unui copist. Este posibil sa fie chiar rătăcirea ideologică care circula pe timpul apostolului Pavel, pe care el o combate: "care s-au abătut de la adevăr. Ei zic că a şi venit învierea şi răstoarnă credinţa unora." 2Timotei 2:18. Unii dintre traducătorii anumitor versiuni moderne au reconsiderat sensul acestor versete, sustinând ca aici nu este vorba de o "intrare pe picioare" a acestor sfinţi decedaţi în oraş, ci mai degrabă fiind vorba de ai duce "pe sus" şi ai arata publicului în vederea identificării lor şi a reaşezării lor în morminte noi, caci cele vechi s-au surpat datorita marelui cutremur care s-a produs la moartea Domnului Ieşhua (Isus). Aceasta explicaţie este puţin probabilă şi nu se poate demonstra textual.))
54 Iar centurionul şi cei care-l păzeau pe Ieşhua împreună cu el, văzând cutremurul şi cele ce s-au întâmplat, s-au temut foarte mult, spunând: „Cu adevărat, acesta a fost fiul lui Dumnezeu!".
55 Şi erau acolo multe femei, privind de departe, care-l urmaseră pe Ieşhua din Galileea, slujindu-I,
56 Între care erau Miriam din Magdala şi Miriam, mama lui Iacob şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.
57 Şi, când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatheea, cu numele Iosef, care era şi el ucenic al lui Ieşhua.
58. Acesta, venind la Pilat, a cerut trupul lui Ieşhua. Atunci Pilat a poruncit să fie dat trupul.
59 Şi Iosef, luând trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in
60 Şi l-a pus în mormântul său nou, pe care-l săpase în stâncă. Şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, a plecat.
61 Şi erau acolo Miriam din Magdala şi cealaltă Miriam, stând în faţa mormântului.
62 Şi, a doua zi, care este după Pregătire, preoţii de seamă şi fariseii s-au adunat la Pilat, spunând:
63 „Doamne, ne-am amintit că înşelătorul acela, când era încă în viaţă, a spus: «După trei zile am să fiu înviat».
64 Porunceşte deci ca mormântul să fie bine păzit până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui şi să-l fure şi să spună poporului: «A fost înviat dintre cei morţi!», şi înşelăciunea din urmă să fie mai rea decât cea dintâi". Şi Pilat le-a spus:
65 „Aveţi o pază; mergeţi, asiguraţi-o cum ştiţi".
66 Şi au mers şi au asigurat mormântul cu paza, după ce au pecetluit piatra.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.