Se afișează postările cu eticheta Concilii si crezuri Conciliul de la Antiochia Conciliul de la Niceea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Concilii si crezuri Conciliul de la Antiochia Conciliul de la Niceea. Afișați toate postările

marți, 27 noiembrie 2012

Concilii (sinoade) si crezuri ante-niceene

Formularea crezului de la Antiochia (Siria), din jurul anului 267

Cred ca foarte putini nu au auzit de Conciliul de la Niceea, care a avut loc in anul 325. Majoritatea crestinilor il considera o piatra de hotar al credintei. Mai este numit un conciliu ecumenic, deoarece acolo au fost invitati toate partidele bisericesti aflate in conflict teologic unele cu altele. De fapt a fost o incercare a imparatului Constantin Cel Mare de a unifica biserica divizata ideologic de mai mult timp. Si imparatul n-a fost la prima lui incercare. Cu cativa ani buni inainte de 325, inca de prin 316, imparatul s-a implicat in disputele teologice si partizane, confiscand patrimoniul fractiunilor crestine numite sectare si dand totul fractiunii simpatizate de el. Apoi, acolo unde membrii sectelor s-au opus confiscarii patrimoniului lor, imparatul a trimis oastea sa pentru a fi implementata decizia lui cu forta. Astfel, existand un precedent mai mult decat graitor de la sine insusi, oricine stia ca mergand la Nicea, va trebui sa se supuna voii imparatului si deciziei simpatizata de el (nu degeaba platea imparatul toate cheltuielile). Cercetarile recente si mai putin recente, recunosc ca "trinitarismul" ca dogma actuala de capatai in majoritatea denominatiilor, a avut un traseu evolutiv, pornind de la tentativele de definire gnostice pana la marile concilii ecumenice unde s-au cristalizat dupa mintea si inchipuirea celor mai buni oratori. 

Inainte de Conciului de la Niceea, au mai fost concilii, cu reprezentare teritoriala mai nesemnificativa, dar asta nu inseamna ca putem scadea din importanta lor.
http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_church_councils_(pre-ecumenical_)

Un astfel de conciliu, a fost Conciliul de la Antiochia, 267 d. Ch.

Fiind interesat de istoria evoluţiei dogmaticii în creştinătate şi de comparatia textuala a manuscriselor Bibliei antice (dar nu de cea "înaltă" numită de englezi "high criticism"), m-ar interesa mai multe informaţii în legătură cu acest Conciliu.

Am găsit ceva pe Wikipedia:

"Conciliul de la Antiochia

O primă luptă importantă despre natura lui Cristos a avut loc în sec. III-lea e.n., când a apărut erezia lui Sabelius, care susţinea că dacă Dumnezeu este ca soarele, Isus şi Duhul Sfânt sunt ca razele soarelui, având aceeaşi natură, fiind o singură persoană cu Tatăl. Această învăţătură prezentă în secolul III e.n., a făcut ca creştinii adunaţi la Conciliul de la Antiohia din 267 e.n. să respingă teza, prezentată de Sabellius, conform căreia Isus este ‘homo-ousios’ cu Tatăl, adică ‘de aceeaşi esenţă, substanţă sau fiinţă’ (adica parte "integrala" a lui Dumnezeu, dupa cum raza de soare este partea integrala a soarelui - Nota mea). Această doctrină, a fost respinsă de Conciliul din Antiohia din 267 e.n. drept erezie, atunci „Biserica a declarat că Isus este homoi-ousios, „dintr-o substanţă asemănătoare cu Tatăl” (vezi cartea "Doctrinele harului" p.88,89 scrisă de trinitarianul R.C. Sproul). Din păcate, despre acest conciliu, majoritatea trinitarienilor nu ştiu nimic. Însă mai târziu, această erezie (a unei naturi identice), considerată de Biserică şi demascată de Conciliul din Antiohia din 267 e.n., a fost adoptă ca crez oficial al creştinismului în conciliul de la Niceea, în care Constantin cel Mare a obligat membrii conciliului sa accepte teza unităţii indisolubile între Isus şi Dumnezeu, adică că ei sunt: ‘homoousios’ adică ‘de aceeaşi esenţă, substanţă sau fiinţă’. Deci, în 325 e.n. biserica influenţată de Constantin, a anulat tot ceea ce hotărâse biserica în 267 e.n."

https://ro.wikipedia.org/wiki/Conciliul_de_la_Antiohia

Pagina de mai sus prezinta oarecum impropriu despre ce s-a discutat pentru ca - atentie mare - nu s-a discutat daca Tatal si Fiul ar fi
‘de aceeaşi esenţă, substanţă sau fiinţă’, ci daca Fiul si Tatal sunt "aceeasi fiinta". Cuvantul asupra caruia s-a discutat a fost "ὁμοούσιος" "homoousios"  care vinde din doua cuvinte unite (din greaca veche): ὁμός (homós), "aceeasi" si οὐσία (ousía) "fiinta". A fost fara nici un dubiu, continuarea controversei sabeliene. Sabellius a vazut ca Tatal si Fiul ar fi aceeasi fiinta (cum este soarele si razele lui), iar asta au vazut si cei ce l-au sustinut deschis sau ascuns, stiind sau nestiind de unde vine ideea, la Conciliul de la Niceea.

Arienii, care s-au opus consolidarii tentativei de intelegere sabeliene au sustinut practic ce sustine si Biblia, ca Tatal si Fiul sunt doau fiinte distincte, care se aseamana intre ele, asa cum un tata biologic se aseamana cu fiul sau...
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arianism

Am mai găsit ceva pe un site, unde se arata ca conceptia combatuta la Antiochia (267) dar sprijinita la Niceea (325) a venit in crestinismul din sec IV prin filiera misiunii ereticilor gnostici:

"If he adapted the trinitarian conception -- Father-Son and Pneuma-Spirit (Spirit), which would triumph at Nicaea -- from the Valentinian Theodotus, Bardesane was opposed to Marcion and he rejected the Demiurgical creation. According to Bardesane, the world was the work of a Good God, because, despite its imperfections, salvation enters into mankind's possibilities. Thus it was incorrectly that Ephrem the Syrian denounced the influence of Bardesane on Mani, the founder of the Manichean religion. If the Bardesanites excluded from their canon the two epistles of Paul to the Corinthians, no doubt it was due to Marcionism, which presented versions anterior to the Catholic corrections."

"Dacă el a adaptat concepţia trinitară - Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt (Spiritul Sfânt), care a triumfat la Niceea - de la Valentinianul Theodotus, Bardesane s-a opus lui Marcion şi a respins creatia Demiurgica. Potrivit lui Bardesane, lumea a fost opera unui Dumnezeu bun, pentru că, în ciuda imperfecţiunilor sale, mântuirea intră în posibilităţile omenirii. Aşa a fost incorect faptul că Efrem Sirul denunţa influenţa lui Bardesane asupra lui Mani, fondatorul religiei maniheiste. Dacă Bardesaniţii excluseră din canonul lor cele două epistole ale lui Pavel către Corinteni, fără îndoială că s-a datorat Marcionismului, care a prezentat versiuni anterioare corecţiilor catolice."

Opinia respinsa în 267 la Conciliul (Sinodul) din Antiohia, a fost acceptata mai târziu la Consiliul de la Niceea (325).

"Ironically, the synod that deposed Paul of Samosate would reject the term homoousios (consubstantial) by which he designated the identity of God and the Christ; this was the same quality that the Church would impose in the Fourth Century as the only trinitary truth."

"In mod ironic, Sinodul care la depus de Paul de Samosata ar respinge termenul homoousios (consubstanţial), prin care el a desemnat identitatea lui Dumnezeu şi a lui Christos, aceasta a fost aceeasi calitate pe care Biserica o va impune în secolul al patrulea ca singurul adevăr trinitar. "
http://www.notbored.org/resistance-17.html


Formularea crezului la Roma (Italia), din jurul anului 135
Primul credeu (crez) de după colecţia de scrieri a Noului Testament

Se spune ca cea mai veche "formulă" a aşanumitului "Credeu Apostolic" a fost păstrată într-o scrisoare a episcopului Marcellus din Ankira (d. c. 374, participant si el la Conciliul de la Niceea din anul 325) către papa Iulius I din Roma. Se presupune ca originalul a fost redactat la Roma, in limba greaca, in jurul anului 130 sau poate chiar mai repede.

CREDEUL APOSTOLIC
Circa 135 AD în Roma, redactată în limba greacă
După cum se vede lipsesc aluziile la Trinitate, la coborarea lui Christos în iad, la chinuirea veşnică a păcătoşilor şi la Biserica Catolică, dogme adăugate ulterior. Prin secolul V, în Gaul (Franta), s-a adăugat prima dată crezului "şi s-a coborat în iad".

Cred în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic
şi în Christos Isus, Fiul Său cel unic născut,
Domnul nostru, care s-a născut din fecioara Maria, prin Spiritul Sfânt,
a fost crucificat sub Pontius Pilat, îngropat, înviat a treia zi dintre morţi,
suit în ceruri, şezând la dreapta Tatălui, de unde va veni să judece pe vii şi pe morţi; 
şi în Spiritul Sfânt, în adunarea sfântă, în
iertarea păcatelor şi în înviere a trupului.

Retineţi, că abia în secolul V a fost adăugat la crez "şi s-a coborat în iad".  

Varianta textului în limba engleză:

THE APOSTLES CREED
Cc. 135 AD in Rome, in Greek language

The Apostles' Creed is the earliest Christian formula. The idea of Trinity, of catholic church and of endless torment is not hinted. 
"I believe in God, the Father Almighty; and in Jesus Christ, his only begotten Son, our Lord, who 
was born of the Virgin Mary by the Holy Ghost, was crucified under Pontius Pilate, buried, rose 
from the dead on the third day, ascended to the heavens, and sits on the right hand of the 
Father; whence he will come, to judge the living and the dead: and in the Holy Spirit; the holy 
church; the remission of sins; and the resurrection of the body."

*In Gaul, in the fifth century, the phrase "he descended into hell" came into the creed. And later were added other things.