Se afișează postările cu eticheta Evrei 1:10-12 un fals grosolan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Evrei 1:10-12 un fals grosolan. Afișați toate postările

joi, 17 ianuarie 2013

Evrei 1:10-12 un fals grosolan



Sunt oarecum rusinat, ca eu, un nimeni de la tara, cu seralul abandonat in clasa a XIII, fara bac si fara facu tre sa va spun niste lucruri, care sunt de talia (rangul) unor profi dr universitari in teologie. Dar daca ei se ocupa cu altceva, tre sa le spuna si astea cineva. Daca nu, ma tem ca pietrele vor vorbi. Asa ca haideti sa le dam bataie inainte.

Evrei 1:10-12 un fals grosolan

Tot la acest element nr 2 la care am ramas intra si versetele de la Evrei 1:10-12. Ele sunt un citat din Psalmul 102 si daca le plasam in context, reiese clar ca sunt adresate lui Iehova, Dumnezeu lui Israel si nu Fiului. Asistam la o incercare grosolana si fantezista, de a manipula textul din Epistola catre Evrei, in ideea identificarii Fiului cu insusi Dumnezeu. Este o afiliere vadita cu Gnosticii, deoarece ei faceau asta cu precadere. Ideea treptat s-a suprapus peste invatatura traditionala a Bisericii primare apostolice si a innabusit-o. Interpolatorul s-a vazut nevoit sa faca aceast lucru, deoarece fara aceste versete, Epistola ar fi o sursa extradordinara in descompunerea ideii ca Fiul ar fi insusi Dumnezeu. Sunt curios cum se va justifica acest individ la inviere, cand va fi pus fata in fata cu apostolul Pavel. Va fi o rusine si durere inspaimantatoare, teribila in fata intregului Univers, nu numai pentru faptul ca s-a autoinselat grosolan si fara drept de apel la clementa (urmand sa mearga in lacul de foc al mistuirii eterne), dar si pentru faptul ca prin marsavia sa s-au inselat si s-au distrus atatia oameni, care, poate de altfel nu ar fi imbratisat acea iluzie gnostica despre Domnul nostru Isus. Va fi teribil atat pentru cei auto-inselati cat si pentru cei ce au fost inselati. Dar va fi prea tarziu, nici oceane de lacrimi nu mai pot face nimic. Soarta fiecaruia se pecetluieste cand se inchid ochii si se stinge ultimul gand. Nu te-ai pocait cu adevarat pana atunci si ai lucrat cu mis-masuri sau te-ai lasat prins de mis-masurile altora? Cu parere de rau! Esti pierdut pentru totdeauna.


Psalmi 102 Cornilescu  
1 (O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!
2 Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!

3 Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.

4 Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.

5 Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.

6 Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;

7 nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.

8 În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.

9 Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,

10 din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.

11 Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.

12 Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.

13 Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.

14 Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.

15 Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.

16 Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.

17 El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.

18 Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!

19 Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,

20 ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;

21 pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,

22 cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.

23 El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,

24 Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``

25 Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.

26 Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.

27 Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.

28 Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.