Consemnările istorice arată că toţi aceştia l-au sfidat pe Dumnezeu, bazându-se pe bravura şi inteligenţa lor. Cum a răspuns Dumnezeu?
Argumentul lui Faraon era că nu-l cunoaşte pe Dumnezeul predicat de Moise, deci nu poate fi unul important. Ce i-ar putea face un "zeu al sclavilor"?
Răspunsul divin dat lui Faraon, împăratul Egiptului, o super-putere din acel timp:
VDC Exod 9:15. De Mi-aş fi întins mâna şi te-aş fi lovit pe tine şi pe poporul tău cu ciumă, tu ai fi fost şters de pe faţa pământului;
16. Dar te-am cruţat, ca să-Mi arăt puterea Mea şi ca să se vestească numele Meu în tot pământul,
Nu după mult timp Faraon şi elita lui piere în mare.
Argumnetul lui Sanherib, împăratul Asiriei, era un argument bazat pe forţă şi unul teologic, cică evreii l-au necinstit pe Dumnezeu, au îndepărtat înălţimile sale şi altarele sale.
VDC 2 Cronici 32:9. După aceasta, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim (dar el însuşi era înaintea Lachisului şi toată puterea lui cu el), la Ezechia, împăratul lui Iuda, şi la tot Iuda, care era în Ierusalim, zicând:
10. „Aşa zice Sanherib, împăratul Asiriei: «În ce vă încredeţi voi, de staţi asediaţi în Ierusalim?
11. Nu vă convinge Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna împăratului Asiriei?»
12. Nu acelaşi Ezechia a îndepărtat înălţimile sale şi altarele sale şi a poruncit lui Iuda şi Ierusalimului, zicând: «Înaintea unui singur altar să vă închinaţi şi pe el să ardeţi tămâie»?
13. Nu ştiţi ce am făcut eu şi părinţii mei tuturor popoarelor ţărilor? Au putut dumnezeii naţiunilor ţărilor să scape în vreun fel ţara lor din mâna mea?
14. Care dintre toţi dumnezeii acelor naţiuni, pe care le-au nimicit cu desăvârşire părinţii mei, a putut scăpa pe poporul său din mâna mea, ca să poată Dumnezeul vostru să vă scape din mâna mea?
15. Şi acum, să nu vă înşele Ezechia şi să nu vă înduplece în felul acesta. Şi să nu-l credeţi! Pentru că nici un dumnezeu al vreunei naţiuni sau împărăţii n-a putut scăpa pe poporul său din mâna mea şi din mâna părinţilor mei; cu cât mai puţin vă va scăpa Dumnezeul vostru din mâna mea!“
Nu după mult timp armata a fost lovită cu ciumă şi împăratul ucis, chiar de fii săi.
Argumentele lui Titus, generalul roman, care a cucerit Ierusalimul în anul 70 AD şi a distrus Templul, erau înjurăturile şi profanarea ...
(Mărturia rabinului Nathan)
"Au distrus toate cele din Ierusalim, până când au ajuns la Templu. Atunci când aceştia au ajuns la Templu, au zis unul către altul: Cine va fi primul care va intra în Templu?
Acolo a fost prezent un om rău, Titus, fiul soţiei lui Vespasian, care a intrat sfidător, (...) Ce este şi mai mult de atât, el a scos sabia și a tăiat perdelele și sângele (celor ascunşi după perdelele din Templu) a început să țâșnească afară din ei, și cel rău (Titus) a crezut că a ucis pe Cel al căruia era Templul" (pe Dumnezeul Templului). Ce este şi mai mult, el a târât o prostituată în Sfânta Sfintelor, și el a început
a blasfemia, blestema, defăima și a scuipat în sus spre El, și a zis: Deci, acesta este acela despre care voi spuneţi că a măcelărit pe Sisera și pe Sanherib?! Iată-mă în casa lui și în domeniul său, dacă are vreo putere să vină afară și să se confrunte cu mine!"
Rezultatul: Domneşte ca împărat 3 ani.
Argumentul lui Mussolini, cel care a ajuns dictatorul Italiei fasciste şi prietenul lui Hitler, dictatorul Germaniei naziste
Mussolini era ateu. Într-o întrunire de credincioşi (pe când era aproape necunoscut), se spune, Mussolini s-a ridicat s-a uitat la ceas şi a zis sfidător: Îi dau un ultimatum lui Dumnezeu ca în cinci minute să mă trăsnească dacă există! Şi apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele şi el a crezut că a demonstrat inexistenţa lui Dumnezeu.
A sfârşit ciuruit de gloanţele partizanilor.
Argumentul lui Faraon era că nu-l cunoaşte pe Dumnezeul predicat de Moise, deci nu poate fi unul important. Ce i-ar putea face un "zeu al sclavilor"?
Răspunsul divin dat lui Faraon, împăratul Egiptului, o super-putere din acel timp:
VDC Exod 9:15. De Mi-aş fi întins mâna şi te-aş fi lovit pe tine şi pe poporul tău cu ciumă, tu ai fi fost şters de pe faţa pământului;
16. Dar te-am cruţat, ca să-Mi arăt puterea Mea şi ca să se vestească numele Meu în tot pământul,
Nu după mult timp Faraon şi elita lui piere în mare.
Argumnetul lui Sanherib, împăratul Asiriei, era un argument bazat pe forţă şi unul teologic, cică evreii l-au necinstit pe Dumnezeu, au îndepărtat înălţimile sale şi altarele sale.
VDC 2 Cronici 32:9. După aceasta, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim (dar el însuşi era înaintea Lachisului şi toată puterea lui cu el), la Ezechia, împăratul lui Iuda, şi la tot Iuda, care era în Ierusalim, zicând:
10. „Aşa zice Sanherib, împăratul Asiriei: «În ce vă încredeţi voi, de staţi asediaţi în Ierusalim?
11. Nu vă convinge Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna împăratului Asiriei?»
12. Nu acelaşi Ezechia a îndepărtat înălţimile sale şi altarele sale şi a poruncit lui Iuda şi Ierusalimului, zicând: «Înaintea unui singur altar să vă închinaţi şi pe el să ardeţi tămâie»?
13. Nu ştiţi ce am făcut eu şi părinţii mei tuturor popoarelor ţărilor? Au putut dumnezeii naţiunilor ţărilor să scape în vreun fel ţara lor din mâna mea?
14. Care dintre toţi dumnezeii acelor naţiuni, pe care le-au nimicit cu desăvârşire părinţii mei, a putut scăpa pe poporul său din mâna mea, ca să poată Dumnezeul vostru să vă scape din mâna mea?
15. Şi acum, să nu vă înşele Ezechia şi să nu vă înduplece în felul acesta. Şi să nu-l credeţi! Pentru că nici un dumnezeu al vreunei naţiuni sau împărăţii n-a putut scăpa pe poporul său din mâna mea şi din mâna părinţilor mei; cu cât mai puţin vă va scăpa Dumnezeul vostru din mâna mea!“
Nu după mult timp armata a fost lovită cu ciumă şi împăratul ucis, chiar de fii săi.
Argumentele lui Titus, generalul roman, care a cucerit Ierusalimul în anul 70 AD şi a distrus Templul, erau înjurăturile şi profanarea ...
(Mărturia rabinului Nathan)
"Au distrus toate cele din Ierusalim, până când au ajuns la Templu. Atunci când aceştia au ajuns la Templu, au zis unul către altul: Cine va fi primul care va intra în Templu?
Acolo a fost prezent un om rău, Titus, fiul soţiei lui Vespasian, care a intrat sfidător, (...) Ce este şi mai mult de atât, el a scos sabia și a tăiat perdelele și sângele (celor ascunşi după perdelele din Templu) a început să țâșnească afară din ei, și cel rău (Titus) a crezut că a ucis pe Cel al căruia era Templul" (pe Dumnezeul Templului). Ce este şi mai mult, el a târât o prostituată în Sfânta Sfintelor, și el a început
a blasfemia, blestema, defăima și a scuipat în sus spre El, și a zis: Deci, acesta este acela despre care voi spuneţi că a măcelărit pe Sisera și pe Sanherib?! Iată-mă în casa lui și în domeniul său, dacă are vreo putere să vină afară și să se confrunte cu mine!"
Rezultatul: Domneşte ca împărat 3 ani.
Argumentul lui Mussolini, cel care a ajuns dictatorul Italiei fasciste şi prietenul lui Hitler, dictatorul Germaniei naziste
Mussolini era ateu. Într-o întrunire de credincioşi (pe când era aproape necunoscut), se spune, Mussolini s-a ridicat s-a uitat la ceas şi a zis sfidător: Îi dau un ultimatum lui Dumnezeu ca în cinci minute să mă trăsnească dacă există! Şi apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele şi el a crezut că a demonstrat inexistenţa lui Dumnezeu.
A sfârşit ciuruit de gloanţele partizanilor.
