Se afișează postările cu eticheta Nicolaus Cerdo Marcion. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Nicolaus Cerdo Marcion. Afișați toate postările

miercuri, 23 octombrie 2013

Cum au devenit bisericile istorice pro-marcionite?

A. Aparitia sincretismului gnostico-crestin in a treia parte a secolului I d CH.

Cum am mai scris, exista o carte numita "Marcion: The Heretic The Church Follows" (Marcion - ereticul pe care biserica il urmeaza) de Chad A. Kottke. El arata multe paralele ale credintei dintre marcionism si bisericile istorice. Coincidenta sau influenta? Un autor rus al Istoriei Universale, spune la capitolul "Gnosticism": biserica nu numai ca a luptat mult impotriva gnosticismului, dar a si imprumutat multe de la aceasta miscare.
Cum s-a ajuns la asa ceva?
Daca suntem atenti la epistola lui Iuda, el sesizeaza ca inca de pe timpul sau s-a pornit un curent eretic in biserica, care facea dezbinari teologice (Iuda 4,19). Primul consemnat a fost un anume Thebuthis, care nefiind ales episcop al Ierusalimului, in locul lui Iacov (care a fost ucis), fratele Domnului, se uneste cu invataturile gnostice pagane, dand nastere la sincretismul gnostico-crestin, o uniune hidoasa dintre paganism si crestinism. Infectia aceasta s-a raspandit rapid. Probabil ca "Isabela" si "Nicolaitii" faceau parte sau erau ramuri ale acestui curent de gandire pacatos, gnostic (Apocalipsa 2:6,15,20). Unii scriitori antici sustin ca nicolaitii au fost o secta fondata de Nicolae, un diacon din Antiohia, Siria. La fel, Cerdo (sau Cerdon), invatatorul lui Marcion a fost un originar din Siria. Drumurile eretice se intersecteaza intre ele, dupa cum se vede. Apostolul Ioan mentioneaza ca acesti eretici se vor separa de biserica (1Ioan 2:19) formand o miscare separata. Tertullian da ca an de aparitie 115.

B. Aparitia lui Marcion (80-160) in fruntea sincretismului gnostico-crestin si contributia lui asupra eretizarii bisericilor traditionale

Fiu al episcopului din Sinope, este dat afara din biserica, deoarece a necinstit o fecioara. Se poate discuta asupra acestui aspect, daca in acel timp s-a aflat sau nu sub influenta sincretismului gnostico-crestin. Pleaca din oras in timpul noptii, de rusine sau sa scape de rusine. Ajunge un armator de corabii cu o avere considerabila. Apoi il vedem in fruntea miscarii sincretiste gnostico-crestine.
Sincretismul gnostico-crestin nu a fost o miscare unitara, gravita in jurul unei teologii dualiste, preluate din zoroastrismul iranian si grecizata cu termeni filozofici, in rest cati invatatori avea, atatea pareri diferite existau intre ei, sustinea o sursa antica. 
Marcion a dorit probabil o reunire a partidei sale cu partida apostolica, de aceea incearca apropierea fata de bisericile traditionale. Este respins atat in Asia Mica unde este numit "intaiul nascut al lui Satan", cat si la Roma, unde este excomunicat. Aici, cu o suma considerabila, data ca donatie bisericii, s-a infiltrat in biserica de la Roma si ajunge presbiter. Dar aflandu-se cine este si ce doreste, este excomunicat si i se returneaza toata suma donata: pretul unui caine sa nu il aduci ca jertfa lui Dumnezeu.

Ca armator de corabii a avut posibilitatea sa calatoreasca mult si sa raspandeasca cu zel ideile sincretismului gnostico-crestin. A cladit o veritabila biserica alternativa, care in unele locuri intrecea in numar biserica apostolica. Tentativa lui de a se reuni cu biserica apostolica a fost urmata si de altii. Cel mai repede se integrau bisericile eretice din Africa si Europa, insa ca si Marcion, duceau cu ei si sincretismul lor. Multe grupuri neo-marcionite s-au unit cu biserica istorica in special sub Constantin Cel Mare, sub presiunea confiscarii patrimoniului lor. Ajunsi in bisericile oficiale, au putut sa-si sustina in continuare crezurile, nicicand abandonate, ci doar usor modificate. Din pacate, au reusit transformarea bisericilor dupa chipul si asemanarea lor, in multe privinte. Asa ca nu este de mirare daca la ora actuala bagajul doctrinal al bisericilor istorice se aseamana atat de mult cu doctrinele miscarii sincretiste marcionite.