Se afișează postările cu eticheta Oare botezul trebuie facut in numele unei organizatii sau grup religios?. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Oare botezul trebuie facut in numele unei organizatii sau grup religios?. Afișați toate postările

marți, 8 ianuarie 2013

Oare botezul trebuie facut in numele unei organizatii sau grup religios?



Problema botezului a fost simplă la început, din punct de vedere biblic, dar l-au complicat oamenii cu timpul.
Nicăieri in Biblie nu scrie de botezul sugarilor. Copiii de la varsta de sugari, pana la maturizare, sunt binecuvantati si sunt considerati sfinti, daca sunt crescuti si educati in sfintenie, urmand ca sa se boteze si ei cand simt chemarea. Cu privire la oamenii din lume, se pot boteza numai cei ce cred si se pocaiesc, iar pocainta inseamna lepadarea de viata pacatoasa, intoarcerea la Dumnezeu Tatal, pentru a trai o viata dupa voia Sa, credinta in Fiul Sau si in jertfa lui si ascultarea de Cuvantul Evangheliei care ni s-a vestit prin el si apostolii lui.
"si sa vestesc Iudeilor si Grecilor: pocainta fata de Dumnezeu si credinta in Domnul nostru Isus Christos." (Fapt.20:21) 
Fapte 26:15. ,Cine esti, Doamne?" am raspuns eu. Si Domnul a zis: "Eu sunt Isus, pe care-l prigonesti. 
16. Dar scoala-te, si stai in picioare; caci M-am aratat tie, ca sa te pun slujitor si martor atat al lucrurilor, pe care le-ai vazut, cat si al lucrurilor, pe care Ma vei vedea facandu-le. 17. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia si din mijlocul Neamurilor, la care te trimet, 
18. ca sa le deschizi ochii, sa se intoarca de la intuneric la lumina, si de supt puterea Satanei la Dumnezeu; si sa primeasca, prin credinta in Mine, iertare de pacate si mostenirea impreuna cu cei sfintiti." 
19. De aceea, imparate Agripa, n-am vrut sa ma impotrivesc vedeniei ceresti. 
20. Ci am propovaduit intai celor din Damasc, apoi in Ierusalim, in toata Iudea, si la Neamuri, sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu, si sa faca fapte vrednice de pocainta lor.  
21 Iata de ce au pus Iudeii mana pe mine in Templu, si au cautat sa ma omoare. 
22. Dar, multamita ajutorului lui Dumnezeu, am ramas in viata pana in ziua aceasta; si am marturisit inaintea celor mici si celor mari, fara sa ma departez cu nimic de la ce au spus proorocii si Moise ca are sa se intample; 
23. si anume, ca Christosul trebuie sa patimeasca, si ca, dupa ce va fi cel dintai din invierea mortilor, va vesti lumina norodului si Neamurilor." 

Botezul - care este o "icoana" adica "chip" (simbol) al marturisirii unui cuget curat, dupa ce ne-am schimbat modul de viata pacatos - se face pin scufundarea totala in apa, pecetluind consacrarea intoarcerii noastre la Dumnezeu, prin pocainta, semnificand moartea noastra fata de pacat si invierea la o viata sfanta, dupa Cuvantul lui Dumnezeu, pentru a-l urma pe Fiul lui Dumnezeu si astfel a face voia Tatalui Sau, care l-a trimis.
De fapt cuvantul "botez" este transcrierea in limba romana a cuvantului grec "baptizo" care inseamna a scufunda.
http://strongsnumbers.com/greek/907.htm
"Icoana aceasta inchipuitoare va mantuieste acum pe voi, si anume botezul, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin invierea lui Isus Christos" (1Pet.3:21) 
Romani 6:1. Ce vom zice dar? Sa pacatuim mereu, ca sa se inmulteasca harul? 
2. Nicidecum! Noi, care am murit fata de pacat, cum sa mai traim in pacat? 
3. Nu stiti ca toti cati am fost botezati in Isus Christos, am fost botezati in moartea Lui? 
4. Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentruca, dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua. 5. In adevar, daca ne-am facut una cu El, printr-o moarte asemanatoare cu a Lui, vom fi una cu El si printr-o inviere asemanatoare cu a Lui. 
6. Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentruca trupul pacatului sa fie desbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului; 
7. caci cine a murit, de drept, este izbavit de pacat. 8. Acum, daca am murit impreuna cu Christos, credem ca vom si trai impreuna cu El, 
9. intrucat stim ca Christosul inviat din morti, nu mai moare: moartea nu mai are nici o stapanire asupra Lui. 
10. Fiindca prin moartea de care a murit, El a murit pentru pacat, odata pentru totdeauna; iar prin viata pe care o traieste, traieste pentru Dumnezeu. 
11. Tot asa si voi insiva, socotiti-va morti fata de pacat, si vii pentru Dumnezeu, in Isus Christos, Domnul nostru. 
12. Deci, pacatul sa nu mai domneasca in trupul vostru muritor, si sa nu mai ascultati de poftele lui. 
13. Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularile voastre, ca niste unelte ale nelegiuirii; ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu madularile voastre, ca pe niste unelte ale neprihanirii. 
14. Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentruca nu sunteti supt Lege, ci supt har. 
15. Ce urmeaza de aici? Sa pacatuim pentruca nu mai suntem supt Lege ci supt har? Nicidecum. 
16. Nu stiti ca, daca va dati robi cuiva, ca sa-l ascultati, sunteti robii aceluia de care ascultati, fie ca este vorba de pacat, care duce la moarte, fie ca este vorba de ascultare, care duce la neprihanire? 
17. Dar multamiri fie aduse lui Dumnezeu, pentruca, dupa ce ati fost robi ai pacatului, ati ascultat acum din inima de dreptarul invataturii, pe care ati primit-o. 
18. Si prin chiar faptul ca ati fost izbaviti de subt pacat, v-ati facut robi ai neprihanirii. 
19. Vorbesc omeneste, din pricina neputintei firii voastre pamantesti: dupacum odinioara v-ati facut madularile voastre roabe ale necuratiei si faradelegii, asa ca savarseati faradelegea, tot asa, acum trebuie sa va faceti madularile voastre roabe ale neprihanirii, ca sa ajungeti la sfintirea voastra! 
20. Caci, atunci cand erati robi ai pacatului, erati slobozi fata de neprihanire. 
21. Si ce roade aduceati atunci? Roade, de care acum va este rusine: pentruca sfarsitul acestor lucruri este moartea. 22. Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit: viata vecinica. 
23. Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vecinica in Isus Christos, Domnul nostru.
Efeseni 2:11. In El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur, facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Christos, in desbracarea de trupul poftelor firii noastre pamantesti, 
12. fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu, care L-a inviat din morti. 
13. Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce ne-a iertat toate gresalele. 14. A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. 15. A desbracat domniile si stapanirile, si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce. 16. Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua, sau cu privire la o zi de Sabat, 
17. care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Christos. 
18. Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facandu-si voia lui insus printr-o smerenie si inchinare la ingeri, amestecandu-se in lucruri pe care nu le-a vazut, umflat de o mandrie desarta, prin gandurile firii lui pamantesti, 
19. si nu se tine strans de Capul din care tot trupul, hranit si bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor si legaturilor, isi primeste cresterea pe care i-o da Dumnezeu. 
20. Daca ati murit impreuna cu Christos fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce, ca si cum ati trai inca in lume, va supuneti la porunci ca acestea: 
21. "Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" 
22. Toate aceste lucruri, care pier odata cu intrebuintarea lor, si sunt intemeiate pe porunci si invataturi omenesti, 
23. au, in adevar, o infatisare de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie si asprime fata de trup, dar nu sunt de nici un pret impotriva gadilarii firii pamantesti.

Cu privire la numele in care suntem botezati:
Botezul este şi o identificare cu Christos care a fost botezat în apă, un indemn de a-l urma in ceea ce a facut si a lasat ca exemplu de urmat, placut si bine primit inaintea Tatalui Sau, insa după cum ştim, nici Dumnezeu Tatăl nu a fost botezat în apă, nici Duhul Sfânt, ci doar Domnul Isus, atunci cum putem fi botezaţi noi în numele lor? 
Oare nu chiar Biblia ne învaţă în Coloseni 3:17, ca ,,orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.” Porunca este clară, şi anume ca tot ce facem deci inclusiv botezul să facem: ,,în Numele Domnului Isus” 

Pasajele directe şi indirecte ce conţin formularea de botez:
„Pocăiţi-vă” le-a zis Petru „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.” - Fapte 2:38. 
,,Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.” - Fapte 8:16.
,,Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos.” – Fapte 10:44.
,,Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus.” – Fapte 19:5.
,,Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi pentru Isus Hristos, am fost botezaţi pentru moartea Lui?” - Romani 6:3.
,,Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos (botezul în apă), şi prin Duhul Dumnezeului nostru. (botezul cu Duhul Sfânt)”- 1Corinteni 6:11.
,,Toţi care aţi fost botezaţi pentru Christos, v-aţi îmbrăcat cu Christos.” - Galateni 3:27.

Nu aducem dezonoare Tatălui, dacă nu botezăm în numele lui, căci nici apostolii n-au botezat în acest nume, şi totuşi nu l-au dezonorat, ci din contră l-au sfinţit, cum le-a cerut Domnul Isus (Matei 6:9). În ceea ce priveşte botezul doar în numele Domnului Isus Christos, oare nu chiar Dumnezeu Tatăl a poruncit să fie aşa? Căci este scris: "De aceea şi Dumnezeu l-a înălţat foarte sus şi i-a dat numele care este mai presus de orice nume (notă: se subânţelege că cu excepţia numelui aceluia care i-a dat acest nume), pentru ca în numele lui Isus să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ şi orice limbă să mărturisească spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Christos este Domn." (Filipeni 2:9-11). 
Iata ca botezul doar in numele lui Isus Christos, Fiul Sau, nu il dezonoreaza pe Tatal, ci din contra il slaveste.
În Dicţionarul Biblic Ilustrat se spune la subiectul „Botez”: „Spre deosebire de botezul lui Ioan, botezul creştin a fost îndeplinit de la bun început „în Numele lui Isus" (Faptele Apostolilor 2:38; 8:16; 10:48; 19:5). Această expresie probabil că indică fie că botezătorul se considera că acţionează ca reprezentant al lui Isus, care era înălţat (cf. în special 3:6,16 şi 4:10, cu 9:34), fie că persoana botezată considera că botezul este un act de angajare de a fi ucenic al lui Isus (cf. 1 Corinteni 1:12 şi mai jos, IV). Este foarte probabil că s-a considerat că expresia însumează ambele aspecte. 
Prin urmare, este clar că încă de la început botezul în Numele lui Isus a funcţionat ca ritual de intrare sau de iniţiere în cadrul celor care chemau Numele lui Isus (ca Mare Preot Mijlocitor - nota mea) (Faptele Apostolilor 2:21,41; 22:16; cf. Romani 10:10-14; 1 Corinteni 1:2). Botezul era completat uneori prin punerea mâinilor şi trebuie să fi exprimat de asemenea într-un mod plastic acceptarea celui botezat de către comunitatea celor care credeau în Isus, la fel ca şi el (Faptele Apostolilor 8:14-17; 10:47 ş.urm.; 19:6; Evrei 6:2).”
Cipryan un părinte bisericesc, a găsit necesar să insiste asupra formulei în numele Sfintei Treimi, pentru că unii creştini botezau după o formulă de botez, veche şi scurtă şi anume: „în Cristos Isus” sau ,,în numele Domnului Isus” ceea ce lasă să se înţeleagă că formula de origine veche şi apostolică folosită de unii creştini chiar şi în vremea lui Cipryan era cea „în numele Domnului Isus”. În acest sens Encyclopedia Britannica, 11th ed. (1920), II 365 declară: „Formula trinitariană şi scufundarea de trei ori n-a fost o practică uniformă de la început... Botezul în Numele lui Isus este formula din Noul Testament. În secolul trei, botezul în Numele lui Hristos era încă la fel de răspândit încât papa Stefan l-a declarat valid, opunându-se lui Ciprian din Cartagina”.
În Hastings Encyclopedia of Religion, Vol. 2, pag. 377, 389, se spune: Botezul creştin a fost întotdeauna realizat folosind cuvintele „în Numele lui Isus”...până pe vremea lui Iustian Martirul.
În A History of Christian Thought; Otto Hieck; Vol. 1, pag. 53, se precizează: „la început botezul era realizat (administrat) în Numele lui Isus, apoi gradual în Numele Tatălui, Fiului, şi Duhului Sfânt.”
Tot la fel în Canney Encyclopedia of Religion, pag. 53 se susţine că – La început biserica boteza în Numele Domnului Isus până în secolul al doilea.
Alte studii în acest sens mai declară:
Dicţionarul Biblic explicativ (1962), vol.I, pag. 351: „Dovezile... Sugerează că botezul în creştinismul timpuriu a fost administrat, nu în întreitul nume, ci în Numele lui Isus Hristos sau în Numele Domnului Isus”.
Otto Heick, un istoric creştin de renume (1947), pag. 58: „formula trinitariană de botez...a luat locul vechii formul de botez „în Numele lui Isus”.
Williston Walker, un istoric al bisericii creştine (1947), pag. 58: „Formula de botez trinitarian ... a luat locul vechiului botez în Numele lui Hristos”
Canney's Encyclopedia of Religions (1970), pag. 53: „Persoanele au fost botezate la început în „numele lui Isus Hristos” ... Sau „în numele Domnului Isus”... După acea, odată cu dezvoltarea doctrinei Trinităţii, ei erau botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt”.
Encyclopedia Biblică (1899), I, 473: „Este normal să concluzionăm că botezul a fost administrat iniţial „în Numele lui Isus Hristos”, sau „în numele Domnului Isus”. Această opinie este confirmată de faptul că formele timpurii ale mărturiei baptismale era singulară nu întreită, cum a fost crezul ulterior”.
Publicaţia „Taina botezului Biblic” (lb. Română) citează următoarea referire istorică care a avut loc în Roma în anul 100 e.n. şi a fost reprodusă în revista „Time” din 5 decembrie 1955, a botezului „în Numele lui Isus”: „Diaconul şi-a ridicat mâna, şi Publius Decius a păşit prin uşa baptistierului. Stând până la brâu în bazin era Marcus Vasca vânzătorul de lemne. El zâmbea aşa cum Publius a străbătut în bazin lângă el. „Credis”? A întrebat el. „Credo”, a răspuns Publius. „Eu cred că mântuirea mea vine de la Isus Cristosul, care a fost răstignit sub Ponţiu Pilat. Cu El eu am murit ca să pot avea cu El Viaţă Eternă”. Atunci el a simţit braţe puternice sprijinindu-l aşa cum el s-a lăsat pe spate în bazin, şi a auzit glasul lui Marcus în urechea lui – „Eu te botez în Numele Domnului Isus...”
Studiind exegeţi ai textului biblic, se poate constata, că, după ce evangheliile şi celelalte epistole au început să fie copiate, unii copişti şi-au permis să cizeleze acestea sub motiv că doresc să fie o mai mare armonie între ele, să aibă mai mult stil şi să fie corecte din punct de vedere gramatical. Probabil că unii au avut doar aceste intenţii, însă s-au găsit şi dintre aceia care doreau un pretext pentru a " umbla" la textul biblic, pentru aşi susţine anumite puncte de vedere. Formularea ,,în numele Tatălui al Fiului şi al Sfântului Duh” a fost introdusă mai târziu în textul din Matei 28:19,20, spre susţinerea unei concepţii, fără ca făptaşii să prevadă că prin aceasta crează disharmonie. În plus, unii, ca Episcopul Cyrill au mers pana acolo cu inovatiile, de botezau chiar si in numele Mariei.

Conform cu „Aparatul critic al Noului Testament în limba greaca”, ediţia 25, redactat de Nestle şi Aland, în anumite scrieri ale lui Eusebiu de Cesarea, versetul din Matei 28,19 apare citat diferit: „…în Numele Meu.” 
Eusebiu din Caesarea (Cezareea), a fost un istoric creştin al secolului IV, episcop participant la Conciliul de la Nicea si un fel de prim ministru al Imparatului Constantin Cel Mare. Fiind episcop la Cesarea, a avut acces la cea mai mare colecţie de scrieri crestine anti-nicene, depozitate in biblioteca care a fost iniţiată de Origen şi Pamphilus, care era chiar in orasul sau, Cesarea. 
Istoricul Conybeare, cercetând scrierile lui Eusebiu (300-336 AD), a descoperit 17 citări ale versetului din Matei 28:19 în aceasta forma: 
,,πορενθέντες μαθητύσατε πάντα τά έθνη έν τώ όνόματί μον, διδάsκοντες αύτούς τηρεϊν πάντα όςα ένετειλάμην ύμϊν.”
,,Ducându-vă discipolizaţi toate naţiunile în numele meu, învăţându-le să respecte toate câte v-am poruncit.”   
Ele se gasesc în ‘The Proof of the Gospel’ de 5 ori; ‘Commentary in Psalms’ de 4 ori; ‘The Theophania’ de patru ori; în ‘Commentary in Isaiah’ de două ori; în ‘The History of the Church’ o dată; în ‘In Praise of Constantine’ o dată. Doar spre finalul vietii sale citeaza forma traditionala, de trei ori.

„In cazul pe care l-am examinat (Matei 28:19), trebuie notat ca nici un singur manuscris sau o versiune mai antica n-a păstrat pentru noi o citare intacta. Dar asta nu e o surpriza pentru noi, aşa cum Dr. C.R.Gregory, unul din cei mai mari critici textuali, ne aduce aminte ca manuscrisele Greceşti ale textului Nou Testamental deseori au fost alterate de scribi, care au adăugat citări care erau familiare pentru ei, şi despre care credeau ca sunt adevărate citări.” 
„In singurul Codice (versiune) în care am fi avut păstrată o versiune mai veche, şi anume versiunea Siriacă Sinaitic şi în manuscrisul cel mai vechi Latin, paginile care conţin sfârşitul lui Matei sunt dispărute.”( F.C. Conybeare). 

Comentariul lui Peake's, 1919: „'Biserica primelor zile nu a observat această poruncă "cât lumea", chiar dacă ei o ştiau. Porunca să boteze în numele întreit este o târzie extensie doctrinală.'”

Eusebiu „Dovada Evangheliei”: „...Spunând chiar în aceste cuvinte acelor discipoli ai Lui, cei mai săraci dintre săraci: 'Duceţi-va şi faceţi discipoli din toate naţiunile'. 'Dar cum putem face asta', ar fi putut răspunde ei în mod rezonabil Stăpânului?... Însă în timp ce discipolii foarte probabil spuneau sau se gândeau la acest aspect, Stăpânul le-a rezolvat dificultăţile prin adăugarea unei fraze, spunând ca ei vor triumfa 'în numele Meu'. Căci El nu i-a însărcinat  simplu si vag 'faceţi discipoli din toate naţiunile', ci cu adăugarea necesara 'în numele meu' . Iar puterea numelui Sau fiind atât de mare, încât apostolul spune: 'Dumnezeu i-a dat un nume care este mai presus de orice nume, astfel încât în numele lui Isus fiecare genunchi să se plece al celor din ceruri , de pe pământ şi de sub pământ.' El a arătat virtutea puterii în numele Sau ascunsa de mulţime, când El a zis discipolilor Săi: 'Duceţi-vă şi faceţi discipoli din toate naţiunile în numele Meu'. (Dovada evangheliei VOL 1, editat si tradus de W.J. Ferrar, 1981, pag. 157). 

Citatul din Evanghelia după Matei dat de Eusebiu de 17 ori, concordă şi cu contextul, unde ni se spune „…Toată autoritatea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.”

Un alt citat asemanator cu al lui Eusebiu, se gaseste intr-un manuscris evreiesc, numit "Shem-Tob". Profesorul George Howard, care a cercetat manuscrisul, scrie ca textul original a fost alterat intre timp, dar la origini este unul vechi „cam din primele patru secole ale erei creştine”. (New Testament Studies, vol. 43, nr. 1, ianuarie 1997, p. 58-71.).
În "Shem-Tob", textul din Matei 28:19,20 este redat astfel: 
„Mergeţi şi învăţaţi-i să ducă mai departe toate lucrurile care Eu v-am poruncit pentru totdeauna.” 
Ceva asemanator cu citatul lui Eusebiu mai apare şi intr-un text coptic:
„Mergeţi înainte în lumea întreagă şi învăţaţi toate naţiunile în numele meu în orice loc.”
(E. Bulge, Miscellaneous Coptic Texts, 1915, pp. 58 ff., 628 şi 636). 
Episcopului siriac Aprahates, participant si el la Conciliul din Niceea si Iustin Martirul citeaza si ei forma neconventionala.
Domnul Isus a spus: ,,Şi să se predice în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, către toate popoarele, începând din Ierusalim.” (Luca 24:47). Oare numai predica, pocainta si iertarea pacatelor trebuia facute in numele lui? Iata de ce varianta ramasa de la Eusebiu, nu trebuie sa ne mire: 'Duceţi-vă şi faceţi discipoli din toate naţiunile în numele Meu'
Cei care se pregatesc cu adevarat pentru acest pas curucial, nu se vor impiedica de acest aspect, ci prin harul lui Dumnezeu Tatal si a Fiului Sau vor gasi raspunsuri satisfacatoare la intrebarile lor in aceasta tema, daca le vor cauta cu staruinta, umilinta si sinceritate. 
Botezul este un pas indispensabil pe calea mantuirii. Fara botez, nu se poate ajunge la mantuire, fiindca trebuie sa implinim tot ce este scris cu privire la lucrarile sfinte: 1Petru 3:21: „Această imagine vă mântuieşte (salvează) acum şi pe voi, adică botezul…” iar în Fapte 22:16 se declară: ,,Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul, şi fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului.” Astfel, cei care îl iubesc sincer pe Dumnezeu si pe Fiul Sau, vor spune ca famenul etiopian: „…ce mă împiedică să fiu botezat?” (Fapte 8:36).