Se afișează postările cu eticheta Pastele Cina Domnului Comemorarea mortii Domnului Isus Christos 14 Nisan 15 Nisan Mielul de paste Avem Nevoie De Dumnezeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pastele Cina Domnului Comemorarea mortii Domnului Isus Christos 14 Nisan 15 Nisan Mielul de paste Avem Nevoie De Dumnezeu. Afișați toate postările

joi, 28 martie 2013

Traditii gresite ce s-au suprapus peste adevar


Traditii gresite ce s-au suprapus peste adevar

Azi nu se se mai inteleg anumite lucruri asa cum au fost. O astfel de traditie suprapusa pe adevar, este craciunul. Prin traditie ni se spune ca pruncul Isus s-a nascut pe 25 decembrie. Atat la evrei cat si la noi 25 decembrie este o zi de iarna. Uneori ninge, alteori ploua, o ploaie rece atat la noi cat si la ei. Biblia spune ca in acel timp in care s-a nascut Mantuitorul, pastorii erau cu turmele pe camp, si sa retinem ca era noaptea (Luca 2:8). Acest sacrificiu nu se face iarna, fiindca oile noaptea sunt in adaposturi. Unii recunosc ca asa este, dar ei sustin ca putea fi un caz extrem. Deci, mai degraba sa fie cazuri (interpretari) extreme decat adevarul. Asa sunt obisnuiti oamenii, sa nu facem de rusine o sarbatoare. Mai bine fortam lucrurile.

Se impun niste traditii din nestiinta, apoi cand sunt descoperite ca fara suport biblic, se betoneaza cu explicatii exceptionale...

Un alt caz este ziua rastignirii Mantuitorului. Noi ne-am facut o practica de a nu mai analiza lucrurile asa de amanuntit cum ar trebui, avem prea mare incredere in explicatiile mai marilor nostrii si asa ne scapa niste lucruri esentiale.

Oamenii nu mai inteleg niste termeni, deoarece niste traditii puternice s-au suprapus peste adevaratul sens al lor... De exemplu, Domnul Isus a spus clar ca va sta trei zile si trei nopti in pamant (Matei 12:38-40). Calculand de vineri dupa masa nu mai iese, dar oamenilor nu le pasa si dau interpretari extreme, care sa cizeleze situatia. Acest lucru este ajutat si de traditiile de traducere ale unor cuvinte care sunt traduse intexact, denaturand astfel consemnarea despre eveniment (de exemplu sabat in loc de sabate, dupa cum apare intr-un pasaj).

Apoi, apostolul Ioan spune clar ca ziua care urma rastignirii, a fost un mare sabat (Ioan 19:31). 
Ce este un mare sabat (sau sabat mare)? Este un sabat saptamanal? Nicidecum. Ni se spune ca atunci cand a murit Policarp al Smirnei, fiind ars pe rug de autoritatile romane, de religie pagani, a fost o zi de mare sabat la evrei, unii dintre evrei participand la pregatirea rugului. Cu siguranta, acest lucru nu l-ar fi facut intr-un sabat saptamanal, unde caratul lemnelor si facutul focului era strict interzis, insa se putea face intr-un mare sabat de sarbatoare, unde facutul focului si al mancarii era permis, neintrand sub incidenta sabatului saptamanal. Atunci, toate sarbatorile erau numite sabate, chiar daca nu cadeau in ziua a saptea si erau numite asa, deoarece in aceste sarbatori, nu se lucra, exceptie facand facutul focului si al mancarii (compara cu Levitic 23:38).
Oamenii nu dau importanta cuvenita acestui fapt, ca exista o diferenta intre un sabat saptamanal si un sabat mare. Nu sunt una si acelasi lucru. Deci nu a fost un sabat saptamanal ci un mare sabat, adica o zi deosebita de sarbatoare, in care nu se lucra. Aceste zile asanumite sabate mari, erau sarbatori si aveau si ele o zi de pregatire. De aici vine marea confuzie ca nu se face deosebire dintre sabatul saptamanal si sabatul mare, respectiv nu se face diferenta dintre ziua pregatirii sabatului obisnuit cu ziua pregatirii sabatului mare. Sa retinem ca ambele categorii de sabate au cate o zi de pregatire. 
Bine, dar de ce nu au fost mai expliciti evenghelistii? - vor intreba unii. In timpul acela nu s-a pus problema identificarii gresite a sabatelor, fiindca toti stiau randuiala sarbatorilor evreiesti. Conform cu legea lui Moise, evreii trebuiau sa aiba niste sarbatori speciale apropiate de evenimentul pascal. Aceste sarbatori erau considerate sabate si un astfel de sabat cadea in aceeasi saptamana cu saptamana in care era pastele. Nu s-a pus problema ca ulterior acestea vor putea fi confundate, totusi, apostolul Ioan a scris providential, aratand clar diferenta si elimina orice urma de confuzie.

15 Nisan, sabatul cel mare, despre care a scris apostolul Ioan

Daca Domnul Isus a murit la 14 Nisan, ziua imediat urmatoare era 15 Nisan. Era vreo sarbatoare in acea zi, conform cu Legea lui Moise? Da. In Ioan 19:31 scrie ca ziua care urma zilei in care a fost rastignit Domnul Isus, era un sabat mare. Ce fel de sabat era?

Am gasit asta pe internet:


"Sarbatoarea Azimilor - Ziua a 15-a a lunii intai, era cea dintai din cele 7 zile ale azimilor (Ex 23,15; 34,18; Lev 23,6-14; Deut 16,3-8), uneori numita ziua intai a Pastelor (Ex 45,21). Era un Sabat de sarbatoare, in care trebuia sa nu se faca nici o lucrare (Lev 23,6.7; pentru termenul "Sabat", cf. v. 24-32). Acesta nu era un Sabat saptamanal, care sa cada in ziua a saptea a saptamanii, ci cadea intr-o anumita zi a lunii, 15 Nisan, prin urmare intr-o zi diferita a saptamanii in fiecare an. Era cel dintai din 7 sabate ceremoniale legate cu sirul anual de sarbatori (vezi datele cu litere cursive din tabelul de la pagina 108), care erau distinct specificate ca fiind "afara de Sabatele Domnului" ["afara din Sabatele lui Iehova" - trad. Nitulescu] (Lev 23,38). Aceste zile de odihna faceau parte din legea ceremoniala; deci, spre deosebire, memorialul creatiei din ziua a 7-a, erau "umbra lucrurilor viitoare" (Col 2,17), tipuri care aveau sa fie implinite in Hristos. 
"A doua zi dupa Sabat - Sabatul de sarbatoare dupa Pasti - adica la 16 Nisan, venea ceremonia snopului de leganat, roadele cele dintai ale recoltei de orz. Pana nu se facea ceremonia aceasta era ilegal de a manca din cerealele noi. Sarbatoarea Azimilor se termina la 21 cu un alt Sabat de sarbatoare (Lev 23,8, vezi vol I p.709)."

Ce s-a intamplat in acele trei zile, cat Domnul Isus a stat in mormant?
Trebuie sa tragem o concluzie biblica. Si concluzia asta se trage analizand versetele in cauza, in raport contextual. Un verset poate deschide mai bine intelesul altui verset, completand un amanunt pe care un verset nu il are. E un fel de puzzle biblic.

Domnul Isus a spus ca va sta trei zile si trei nopti in mormant: "va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului" (Mat. 12:40). Marcu confirma si el "ei îl vor omorî şi... după trei zile va învia" (Marc. 9:31). Asa au inteles si inamicii: "Dupa trei zile voi invia" (Matei 27:63)

Calculand inapoi zilele, ramane o perioada destul de insemnata. Ce s-a intamplat in aceste trei zile?
1. Stim sigur ca o zi, ziua de inainte de inviere, a fost o zi de sabat saptamanal (Matei 28:1)
2. Mai stim ca in "A doua zi care vine după ziua Pregătirii" (Matei 27:62) preotii cei mai de seama si fariseii s-au dus la Pilat sa ceara paza. Nu s-ar fi dus in sabat suta la suta, deoarece au facut din sabat un idol si asemenea lucru ar fi fost o incalcare a propriei lor traditii. Acum, daca Domnul Isus ar fi murit intr-o zi de vineri, asemenea lucru nu l-ar fi putut face. Prin urmare, ziua care urma zilei rastignirii, rebuie sa fi fost o zi lucratoare. Repet, altfel era sabat si acuzatorii Domnului Isus, nu s-ar fi dus intr-o zi de sabat la guvernatorul Pilat.
3. Apoi mai stim ca femeile credincioase care l-au urmat pe Domnul Isus, au pregatit miresme dupa ziua de Sabat (Marcu 16:1). Acesta era Sabatul cel mare din 15 Nisan, mentionat de apostolul Ioan (Ioan 19:31). Acest lucru ar confirma existenta unei zile lucratoare, in care atat femeile cat si mai marii preoti si fariseii au lucrat, acestia din urma facand o vizita "de lucru" la guvernatorul Pilat, pentru ai cere o straja la mormantul Domnului Isus.

Dupa sabat sau dupa sabate?

Un alt lucru interesant, ce ar spijini varianta ca Domnul Isus a stat trei zile si trei nopti in mormant.
In unele traduceri (inclusiv Kingdom Interliniar), Matei 28:1 suna asa:
"Dupa sabate, ... inspre ziua dintai dupa sabate"

"After the Sabbaths (sabbaton in contrast cu sabbatou), around dawn on the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary went to take a look at the burial site."
International Standard Version

"And on the eve of the sabbaths (sabbaton), at the dawn, toward the first of the sabbaths, came Mary the Magdalene, and the other Mary, to see the sepulchre,"
Young's Literal Version
Multi cred ca Domnul Isus a murit vineri si ca "semnul lui Iona" s-a implinit de vinerea dupa masa pana duminica dimineata.
Avem vineri, sambata si duminica ca zile. Avem vineri noaptea pentru sambata, si sambata noatea pentru duminica, dupa modelul de gandire evreiesc unde ziua incepe cu lasarea serii, deci cu noaptea. 

Asadar apar doua probleme. Categoric, o problema ar fi ca nu ne ies trei nopti. Dar nici trei zile, pentru ca o alta problema ar fi duminica. Duminica cade ca zi, deoarece la Ioan 20:1 ni se scrie ca era inca intuneric, pe cand Maria Magdalena s-a dus la mormant si gasi piatra data la o parte. Daca era intuneric, atunci era inca noapte si nu zi. Deci Domnul Isus inviase undeva in timpul noptii, deoarece era inca intuneric si ziua de duminica inca nu incepuse. Intr-adevar, textul spune ca Maria Magdalena venise dis de dimineata la mormant, pe cand inca era intuneric, dar nu spune ca Domnul Isus inviase exact atunci. El inviase ceva mai devreme, dar textul nu precizeaza cand. Oricum, daca era inca noapte, el a inviat in perioada noptii si nu in perioada zilei, deci duminica cade, ca parte de zi. O putem pastra ca zi a invierii, fiind partea de noapte a primei zile, dupa modelul evreiesc unde ziua incepe cu seara premergatoare zilei si nu invers, unde ziua se termina cu noaptea, cum avem noi, dupa model greco-latin.(Geneza 1:5).

"In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena a venit dis de dimineata la mormant, PE CAND ERA INCA INTUNERIC ..."


În ce zi si la ce data a murit Domnul nostru Isus Christos?


Traditia spune ca Domnul Isus a murit intr-o zi de vineri, la data de 14 Nisan. Si s-au pus unii sa comemoreze moartea Mantuitorului pe 14 Nissan. Nefiind evrei si neavand calendar evreiesc s-au dus saracii frati cu straita sa ceara cu deamprumutul niscaiva intelepciune de la invatatii evrei.
Si a iesit asa:
14 Nisan 2006 pe 12 aprilie 2006
14 Nisan 2007 pe 1 aprilie 2007
14 Nisan 2008 pe 21 martie 2008
14 Nisan 2009 pe 9 aprilie 2009
14 Nisan 2010 pe 29 martie 2010
14 Nisan 2011 pe 18 aprilie 2011
Mai, mai, mai ... ceva nu e in regula! Pai nu putea sa moara Mantuitorul ba in aprilie ba in martie! Chiar daca zilele s-ar scimba (ma refer marti, miercuri, joi, etc.) dar data ar trebui sa fie aceeasi.
Ganditi-va cum ar fi daca ati comemora unul dintre apropiatii vostrii dragi, in fiecare an la o zi diferita!? Deci, invatatii evrei v-au umplut straita cu ceva defect. Nu ca ar fi vrut-o. Evident, nu. Alta e problema si e simpla. Invatatii evrei de acum, calculeaza diferit 14 Nisan, fata de cum au calculat 14 Nisan Moise si cei ce l-au urmat. Undeva, candva, a intervenit o schimbare in calcularea datei de 14 Nissan. In Vechiul Testament nu se leaga niciodata 14 Nisan de echinoxiul de primavara, acest element strain, care creaza toata problema, a fost introdus mai tarziu. Motivul introducerii? Putem banui doar. Stim ca dupa innnabusirea rascoalei lui Bar Kochba in 135 AD, autoritatile imperiale Romane, au interzis cu desavarisre orice practica a ritului iudaic, inclusiv orice adunare, orice posesie si citire a Vechiului Testament sau alta carte religioasa evreiasca si asta sub pedeapsa severa cu moartea. Doar 10 invatati (numiti Cei Zece Martiri) nu s-au supus acestei interdictii si au fost ucisi, unii in chinuri cumplite (arsi pe rug, etc.). Probabil ca in aceasta perioada crunta din istoria religiei mozaice, anumite traditii s-au pierdut, ulterior, dupa redarea anumitor drepturi religioase, fiind cautate in resursele care nu s-au pierdut.

Si asta nu ar fi singura problema. Mai este problema zilei de vineri. Oare chiar a murit Mantuitorul intr-o zi de vineri?
Tradiţia bisericească greşete, deoarece nu ţine cont că în săptămâna răstignirii cădeau două sabate (sabat în ebraică înseamnă odihnă, repaus) unul mare, un sabat de sărbătoare şi un sabat săptămânal. La evrei, unele sarbatori mari erau considerate sabate, in care nu se lucra si deoarece nu se lucra, evident ca si aceste sabate de sarbatoare aveau o zi premergatoare de pregatire, numita si in acest caz "ziua pregatirii". Nestiind de acest aspect, s-a lansat traditia ca sabatul inaintea caruia a fost rastignit Mantuitorul, a fost de fapt un sabat saptamanal. Desi nu a fost un sabat saptamanal ci unul mare, un sabat de sarbatoare. Iata si dovada clara din evanghelie:
"De frica sa nu ramana trupurile pe cruce in timpul Sabatului - caci era ziua Pregatirii, 
si ziua aceea de Sabat era o zi mare - iudeii au rugat pe Pilat sa zdrobeasca fluierele picioarelor celor rastigniti si sa fie luati de pe cruce." (Ioan.19:31)

Unii sunt de acord ca acel sabat mare a fost intr-adevar un sabat de sarbatoare, dar ei cred ca acest sabat a coincis cu sabatul saptamanal. Oare, asa sa fie? Aceasta coincidenta nicaieri nu este aratata. Asadar este doar o concluzie.
Domnul Isus a stat trei zile şi trei nopţi în mormânt, după cum profeţise chiar el, aşa că a stat aproximativ 72 ore în mormânt.

Matei 12
38. Atunci unii din carturari si din farisei au luat cuvantul si I-au zis: "Invatatorule, am vrea sa vedem un semn de la Tine!"
39. Drept raspuns, El le-a zis: "Un neam viclean si preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decat semnul prorocului Iona.
40. Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului.

Domnul Isus a înviat la sfârşitul celei de a treia zi, undeva spre duminica (la evrei duminica începea sâmbătă seara la apusul soarelui),  scăzând trei zile şi trei nopţi - cum a profeţit el că va sta în mormant - reiese că a murit miercuri dupa masă, deci Cina Domnului a fost dată marţi noaptea.

Luca 24
1. In ziua intai a saptamanii, femeile acestea, si altele impreuna cu ele, au venit la mormant dis-de-dimineata si au adus miresmele pe care le pregatisera.
2. Au gasit piatra rasturnata de pe mormant,
3. au intrat inauntru, si n-au gasit trupul Domnului Isus.
4. Fiindca nu stiau ce sa creada, iata ca li s-au aratat doi barbati, imbracati in haine stralucitoare.
5. Ingrozite, femeile si-au plecat fetele la pamant. Dar ei le-au zis: "Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?
6. Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-va aminte ce v-a spus pe cand era inca in Galileea,
7. cand zicea ca: "Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor, sa fie rastignit, si a treia zi sa invie.

Comunitatea evreiască a essenienilor ţineau Pastele evreiesc întotdeauna într-o zi de marţi seara, iata o coincidenta interesantă. La essenieni sărbătorile evreieşti cădeau întotdeauna în aceeaşi dată a anului şi în aceeasi zi. Aveau un calendar performant, un calendar solar, calendarul de pe timpul lui Moise.
Essenienii erau o grupare minuscula printre evrei, care au avut un calendar solar. Probabil, acest calendar a fost un calendar stramosesc, mostenit de pe timpul lui Moise.

Despre calendarul mozaic, gasit in Israel, la Qumran, langa Marea Moarta

Anul a fost compus din 364 zile, divizate în 4 anotimpuri egale de 91 de zile fiecare. Fiecare sezon (anotimp) a fost compus din trei luni egale de 30 de zile, plus o zi în plus, la sfâritul lunii a treia. Asadar fiecare an avea strict 12 luni. Întregul an a fost, astfel, compus din exact 52 de săptămâni, si fiecare zi calendaristică a cazut întotdeauna în aceeasi zi a săptămânii. Fiecare an calendaristic, si fiecare sezon a început întotdeauna in a patra zi a saptamanii, deoarece este ziua în care soarele, luna, stelele din cer si anotimpurile au fost create, luminand si aratand semnele, sezoanele, zilele si anii (Geneza 1:14-19). 

Pentru a concilia acest calendar cu anul tropical de 365 zile, adaugau o zi la calendar, zi care nu avea valoare numerica (era ziua "0" din anul respectiv).

Avem de a face cu un calendar foarte performant, mai ales pentru calcularea lucrarilor agricole si a sarbatorilor, sarbatori care astfel cadeau in aceeasi luna, saptamana si zi a saptamanii, an dupa an.

Este clar, ca ceea ce au evreii in momentul de fata, nu este calendarul lor stravechi, ci o inovatie sau o preluare de calendar de la un alt popor.

Dupa calendarul de la Qumran, prima zi calendaristica a anului, adica 1 Nisan, cadea intotdeauna in a patra zi din saptamana (asadar joi, dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania), iar 14 Nisan cadea intotdeauna in a treia zi din saptamana (asadar miercuri,
dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania).  Pastele, conform cu acest calendar a avut loc intr-o zi de miercuri "seara" (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania). Dar cand este seara zilei la evrei? Daca fariseii si saducheii tineau seara zilei in stil grecesc si roman, adica dupa asfintit, iar Ieshua si apostolii socotea prima data seara si apoi ziua (a se compara cu ordinea din Geneza 1:5, Daniel 8:14), inseamna ca se rezolva problema discrepantei de o zi, deoarece ei aparent ar fi luat Pastele cu o zi mai repede, ceea ce vedem ca nu e adevarat, cei ce au rupt traditia stramoseasca in calcularea serii unei zile, fiind fariseii si saducheii (Ioan 19:28). In aceasta conjunctura, totul se cristalizeaza: Ieshua si trimisii (apostolii) sai, au luat masa pascala in seara zilei de marti (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania) iar fariseii si saducheii au luat cina pascala intr-o zi de miercuri (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania). Rastignirea a fost miercuri si cele trei zile si trei nopti cat timp a fost in mormant au durat pana sambata seara. Invierea s-a produs undeva sambata seara, seara acelei zile fiind considerata de apostoli ca apartinand deja primei zile din saptamana.
Iar daca 1Nisan cadea intotdeauna pe prima zi de dupa echinoctiul de primavara, e totul ceas. Putem reconstitui cu exactitate acest calendar si scapam de calculul imbarligat si contradictoriu al teologilor cu privire la data pastilor...