Se afișează postările cu eticheta Policarp Nemurirea sufletului Murirea sufletului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Policarp Nemurirea sufletului Murirea sufletului. Afișați toate postările

luni, 17 decembrie 2012

Rugăciunea finală a episcopului martir Policarp contrazice credinta in nemurirea sufletului

Policarp (Polukarpos), este unul din sfintii martiri ai creştinismului. Nici o grupare de crestini nu il banuieste ca ar fi fost eretic. El a fost ucenicul apostolului şi evanghelistului Ioan, fiind considerat din aceasta cauza unul dintre aşa numiţii “părinţi apostolici” (adica "parintii" care au invatat direct de la apostoli). A fost cel mai insemnat fruntaş (episcop) creştin din Asia Mică, din prima jumatate a secolului II, fiind episcop al Smirnei (azi Izmir în Turcia).

Policarp a scris mai multe scrisori către adunările creştine, dintre care a supravieţuit numai cea către filipeni. Policarp a fost martirizat la Smirna, în jurul anului 167, D. Ch., având vărsta de 86 ani. Istoria martirajului său este foarte important - dar şi consolator pentru creştini, deoarece arată puterea lui Dumnezeu, putere de pace si tarie care se dă copiilor Săi, în cele mai grele momente ale vieţii lor. Despre moartea eroică a lui Policarp, adunarea creştină din Smirna, a scris următoarele – chiar în anul morţii lui:
“El a cerut persecutorilor sa nu fie ţintuit pe lemnul de pe rugul în care urmma să fie ars de viu. Nu a fost ţintuit cu cuie, ci pur şi simplu legat, mîinile fiind întinse chiar de el la spate. Aşa a fost legat, ca un animal deosebit ales din turmă, pentru a fi jertfit...
... S-a uitat spre cer şi a spus următoarele:
"Atotputernice Dumnezeule, Tată a iubitului şi binecuvântatului Tău slujitor, Isus Christos, prin care am ajuns la cunoştinţa Ta, Dumnezeul îngerilor şi a puternicilor, Dumnezeul tuturor creaturilor şi a tuturor celor drepţi, care trăim înaintea feţei Tale: Mulţumesc Ţie, că mai socotit vrednic pentru aceasta zi şi acest ceas, ca să am parte la numărul martirilor Tăi, în paharul Christosului Tău, la învierea sufletului şi a trupului la viaţa veşnică prin neputrezirea din duhul sfânt. Să fiu primit printre ei înaintea feţei Tale, ca o jertfă grasă şi plăcută, aşa cum Tu, veşnic drept Dumnezeu ai hotărât mai dinainte, mi-ai făcut de cunoscut în prealabil, iar acum împlineşti.
Pentru toate acestea Te preamăresc, Te binecuvântez, Te slăvesc, impreuna cu Fiul Tău drag, cel veşnic, mare preot şi ceresc Isus Christos, cu care Ţie prin duhul sfânt se cuvine slavă, acum şi în veci. Amin.” Varianta Eusebius

Este interesant de remarcat următoarea frază: “la învierea sufletului şi a trupului la viaţa veşnică prin neputrezirea din duhul sfânt.” Observaţi că bătrânul fruntaş Policarp credea “în învierea sufletului”, ceea ce implică – fireşte - şi credinţa că sufletul este muritor, ca şi trupul.
Această credinţă a lui, despre suflet, se regăseşte atât în Vechiul Testament, ct şi în Noul Testament:
“Sufletul care păcătuieşte, acela va muri.” Ezechiel 18:4b
“Sufletul care păcătuieşte, acela va muri.” Ezechiel 18:20a
Dar ce sa spunem atunci de un citat din Noul Testament, ce contrazice aceste cuvinte iesite din gura lui Dumnezeu?
Oare nu stia Policarp de Matei 10:28? Eu zic ca stia, dar probabil ca nu asa cum il stim noi azi, in forma stilizata, masluita: "Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Acela care poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.” Matei 10:28
Acest verset a fost masluit - "corectat" - pentru un ideal teologic, adica pentru a se putea sustine nemurirea sufletului, care intre timp, dupa moartea apostolilor, a fost introdus, pe furis, in crestinism.
Sa vedem si cealalta redare din Luca 12:
4. Va spun voua, prietenii Mei: sa nu va temeti de cei ce ucid trupul, si dupa aceea nu mai pot face nimic.
5. Am sa va arat de cine sa va temeti. Temeti-va de Acela care, dupa ce a ucis, are puterea sa arunce in gheena; da, va spun, de El sa va temeti.
Aceasta versiune nu contrazice cuvintele lui Dumnezeu din Vechiul Testament, deci, poate fi si nu ma indoiesc de loc, ca este o redare originala. Nu ca apostolul Matei a gresit, ci cuvintele sale au fost modificate, cum se vede si din citarea lui Matei 10:28 pe care o face Iustin Martirul in sec II (unde nu apare fraza "si nu pot ucide sufletul").
Prin urmare vedem că episcopul martir Policarp avea o credinţă profund Biblică în această privinţă. Însă se pune întrebarea, dacă sufletul care a păcătuit incorigibil este pierdut în gheenă, care este starea sufletelor până la judecata şi aruncarea lor în gheenă? 
Raspunsul clar este la Eclesiastul 9:10, atat pentru cei ce au facut binele cat si pentru cei care au facut raul.

Dumnezeu a vorbit prin duhul sfant profetilor, iar altora le-a dat intelepciune, tot prin duhul sfant, ca de exemplu regelui Solomon, facandu-l cel mai intelept om al timpului sau (1Imparati 3:1-28, 2Cronici 1:7-12, 9:1-8). Tot ce a scris el in cele trei carti inspirate, Cartea Proverbelor, Cartea Eclesiastul si Cantarea Cantarilor a fost scris inainte de caderea lui spirituala, care a fost tarzie, la batranete. De aceea cred ca cine sustine Biblia ca fiind inspirata suta la suta, dar respinge ca fiind neinspirate cuvintele lui Solomon din Eclesiastul 9:10, este fie un mincinos (unul care nu crede ce spune), fie un om care nu este constient de ceea ce spune cand spune „Cred ca Biblia este inspirata suta la suta”. 
Trebuie sa ne lasam orbiti de credulitate sau trebuie sa avem un duh intelept de analiza?

Am arătat din rugăciunea episcopului martir Policarp, că el susţinea învierea trupului şi a sufletului şi că avea dreptate, căci după Scriptură „sufletul care păcătuieşte acela va muri” Ezechiel 18:4,20 – compară cu Matei 10:28. Să privim din nou fraza lui din rugăciune:
„Mulţumesc Ţie, că m-ai socotit vrednic pentru această zi şi acest ceas, ca să am parte la numărul martirilor Tăi, în paharul Christosului Tău, la învierea sufletului şi a trupului la viaţă veşnică prin neputrezirea din duhul sfânt.”
Si atunci, daca sufletul nu mai traieste, ce "stare" mai poate avea un om in moarte, pana la inviere si judecata?