Se afișează postările cu eticheta Sabatul mare este: 1. sabat de sarbatoare anuala? sau 2. sabat obisnuit de ziua a saptea?. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sabatul mare este: 1. sabat de sarbatoare anuala? sau 2. sabat obisnuit de ziua a saptea?. Afișați toate postările

duminică, 17 ianuarie 2016

Ce au înţeles primii creştini sub expresia "ziua pregătirii" şi "sabat mare"?

Ce au înţeles creştinii din secolele I şi II când s-au referit la "sabat mare"?


Variante posibile:
1. sabat de sărbătoare anuală?
sau
2. sabat obişnuit de ziua a şaptea?


Articolul nu spune ca miercurea ar fi ziua a saptea (sabatul saptamanal). Da, sambata este ziua a saptea, sabatul saptamanal din antichitate; insa toate zilele de sarbatoare la evrei sunt sabate, adica nu se lucreaza in ele, sunt zile de repaus. Sabat inseamna repaus. Si deoarece nici in ziua a saptea si nici in ziua unei sarbatori nu se lucreaza, ambele tipuri de zile sunt numite sabate, adica repaus. Deci in saptamana patimilor au fost trei sabate. Doua de sarbatoare (joi si vineri) si un sabat saptamanal (sambata). 

"Nu se celebrează nici o sărbătoare fără să se facă ardere de tot şi fără ca toţi să se abţină de la orice muncă; în toate zilele festive, legea prevede deopotrivă şi aducerea jertfelor şi încetarea lucrului, după prinos urmând ospeţele." Citat din Antichitatile Iudaice, scrisa de Iosef Favius din secolul I, din neam de preoti

Ioan 19:14 Era ziua Pregătirii Paştilor, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat a zis iudeilor: "Iată Împăratul vostru!"
Ioan 19:31. Iudeii deci, ca să nu rămână trupurile pe cruce în sabat, fiindcă era Pregătirea (pentru că acea zi de Sabat era mare), i-au cerut lui Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să fie luaţi.
Dupa alte manuscrise pentru că ziua sabatului aceluia era mare“, deci nu era un sabat obisnuit, de ziua a saptea. Sabat mare se refera la o sarbatoare anuala si nu la un sabat obisnuit, de ziua a saptea. Faptul acesta reiese si din relatarea martiriului episcopului Policarp al Smirnei, cand era la fel un mare sabat si evreii erau la amfiteatru (circ) cu paganii si au contribuit fizic la cladirea rugului, carand lemne si alte materiale necesare (Capitolul XIII).
Fragment din Epistola adunarii din Smirna, despre martiriul lui Policarp, episcopul Smirnei (secolul II), Capitolul XIII:   RUGUL FUNERAR ESTE RIDICAT

"Această hotărâre a fost dusă la îndeplinire chiar mai repede decât a fost rostită; mulţimile au adunat îndată la un loc lemne şi vreascuri de prin prăvălii şi băi; mai ales evreii, potrivit obiceiului lor, au dat o mână de ajutor plini de nerăbdare.
Epistola aceasta a fost scrisa imediat dupa eveniment si trimisa adunarilor crestine din jurul Smirnei.
Fragment din Epistola adunarii din Smirna, despre martiriul lui Policarp, episcopul Smirnei (secolul II), Capitolul XXI: TIMPUL MARTIRIULUI
"Binecuvântatul Policarp, in a doua zi a lunii Xanthic, cu sapte zile înainte de prima zi a lunii mai, in sambata mare, in ceasul al optulea a suferit martiriul."
Asistam la acelasi limbaj ca in Evanghelia dupa Ioan. Este clar ca avem de a face cu un sabat de sarbatoare anuala, deoarece atunci singura exceptie de la munca era gatitul si implicit caratul lemnelor pentru foc si facerea focului pentru gatit. Evreii din Smirna, obisnuiti ca in timpul sarbatorii se poate cara lemne si face foc, au profitat de aceasta dezlegare si au contribuit la facerea rugului.
Textul englez: "Now the blessed Polycarp was martyred on the second day of the month of Xanthicus, ..., on a great Sabbath at the eighth hour. ..."


In ce anotimp si in ce luna era luna Xanthikos (Xanthic)? Cum era sarbatoarea din acea luna la evrei?

Putem afla din "Istoria bisericească" a lui Socrates Scolasticul, care a trait in secolele IV si V (n. c. 380; d. dupa 439)
"(....) cand soarele este în Aries (constelatia Berbec: 21 martie - 20 aprilie), în luna numit Xanthicus de antiohieni, și Aprilie de către romani." (Cartea 5, Capitolul 22)

Textul englez:
"when the Sun is in Aries, in the month called Xanthicus by the Antiochians, and April by the Romans.'"
Deci era primavara in luna martie/aprilie, comparat cu calendarul actual.
Luna Xanthic, face parte din Calendarul Macedonean:
Luna I: Dios (o parte din Octombrie si o parte din Noiembrie)
Luna II: Apellaios (Noiembrie/Decembrie)
Luna III: Audynaios (Decembrie/Ianuarie)
Luna IV: Peritios (Ianuarie/Februarie)
Luna V: Dystros (Februarie/Martie)
Luna VI: Xanthikos (Martie/Aprilie)
Luna VII: Artemisios (Aprilie/Mai)
Luna VIII: Daisios (Mai/Iunie)
Luna IX: Panamos (Iunie/Iulie)
Luna X: Loios (Iulie/August)
Luna XI: Gorpiaios (August/Septembrie)
Luna XII: Hyperberetaios (Septembrie/Octombrie)

Istoricul Iosef Flaviu din secolul I, din neam de preoti evrei, ne explica in mod clar, cum era sarbatoarea din luna Xanthic:
"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în zodia Berbecului (căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor), să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului. Această sărbătoare, care la noi se cheamă Pastele, o prăznuim grupaţi în seminţii, fără să lăsăm pentru a doua zi nici măcar o halcă din ce s-a tăiat; în a cincisprezecea zi, Paştile este urmat de Sărbătoarea Azimelor, care durează şapte zile, când nu se mănâncă decât pâine nedospită: în fiecare zi sunt înjunghiaţi câte doi tauri, un berbec şi şapte miei. Aceste prinosuri sunt ardere de tot, la care se adaugă un ţap ca jertfă pentru păcat, spre a servi zilnic la îndestularea preoţilor; în cea de-a doua zi a Sărbătorii Azimelor (aşadar, ziua a şaisprezecea), mâncăm prima parte din recolta nouă (de care nimeni nu s-a mai atins până atunci); ni se pare drept să-l cinstim mai întâi pe Dumnezeu (căruia îi datorăm abundenţa noastră), oferindu-i pârgă de orz, în felul următor: se pune la uscat un snop care apoi se treieră, sunt măcinate boabele, un vas de orz fiind dus la jertfelnicul Domnului; un pumn din el este pus pe altar, iar restul rămâne în seama preoţilor. De aici încolo au voie toţi, de-a valma sau în parte, să-şi strângă recolta. Odată cu pârga cerealelor, se aduce prinos Domnului, pentru arderea de tot, un miel."
Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.
Textul in engleza:
Antiquities of the Jews', Book 3, Chapter 10, 5-
"In the month of Xanthicus, which with us is called Nisan and begins the year, on the fourteenth day by lunar reckoning, the sun being then in Aries, our lawgiver, seeing that in this month we were delivered from bondage to the Egyptians, ordained that we should year by year offer the same sacrifice which....we offered then on departure from Egypt-the sacrifices called Pascha. And so in fact we celebrate it by fraternities, nothing of the sacrificial victims being kept for the morrow. On the fifteenth the Passover is followed up by the Feast of Unleavened Bread, lasting seven days, during which our people subsist on unleavened loaves..." (Antiquities 3.10.5).


Sa comparam ce spune vlastarul de preot din antichitate, cu ce sta scris in Biblie:
Levitic 23:9-14
“Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:, Cînd veţi intra în ţara pe care v-o dau şi cînd veţi secera sămănăturile, să aduceţi preotului un vas, ca pîrgă a secerişului vostru. El să legene vasul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi, după Sabat (adica sabatul de sarbatoare din 15 Nisan). În ziua cînd veţi legăna vasul, să aduceţi, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur; să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. Să nu mîncaţi nici pîine, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veţi aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui.” 
Vedem din acest loc, corelat cu marturia lui Iosef Flaviu, ca vasul de orz ce trebuia leganat era in data de 16 Nisan. Deci in 15 Nisan era "sabat" de sarbatoare, aceasta zi fiind capul sarbatorii, era ziua ce deschidea ciclul de sapte zile de sarbatoare, de aceea era numit "sabat mare" (Ioan 19:31).

Recapitulare:
14 Nisan = "Pregatirea" adica "ziua pregatirii mielului cu sos din verdeturi amare" (Pastele) - in aceasta zi se putea lucra, nu era o sarbatoare, ci doar o masa festiva in cinstea eliberarii din Egipt
15 Nisan = "Prima Zi Din Sarbatoarea Azimilor" adica "capul sarbatorii, sabatul mare" (prima zi din cele sapte zile de sarbatoare). Nu se lucrau munci obisnuite, doar cele pentru festival. Era sabat, adica "Repaus".
16 Nisan = "A Doua Zi Din Sarbatoarea Azimelor" cand se desfasura la templu cremonialul leganarii snopului de orz din prima recolta a anului" = dupa ce a fost uscat in prealabil, treierat si macinat. Nu se lucrau munci obisnuite, doar cele pentru festival. Era sabat, adica "Repaus".

Asadar in "saptamana patimilor", au fost trei sabate. Doua sabate de sarbatoare, iar unul (in 17 Nisan) de rand, un sabat saptamanal.

La Matei 28:1 apare de doua ori cuvantul "sabate" la plural, in felul urmator:
 "Opse de sabbatōn ("sabbate" la plural) tē epiphōskousē esi mian sabbatōn ("sabbate" la plural) ..." 
Textul poate indica prima zi de dupa doua sau mai multe zile de sabat sau prima zi dintre cele doua sabate saptamanale...
Unii traduc textului grec de la Matei 28:1 in acest mod:
International Standard Version
After the Sabbaths ("dupa sabate" la plural), around dawn on the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary went to take a look at the burial site.

Young's Literal Translation
And on the eve of the sabbaths ("dupa sabate" la plural), at the dawn, toward the first of the sabbaths, came Mary the Magdalene, and the other Mary, to see the sepulchre,

Berean Literal Bible
And after the Sabbaths, it being dawn toward the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary came to see the tomb.

The Aramaic Deception -- Matthew 28:1.
"And on the later of the Sabbaths, at the dawning on the first of the Sabbaths, Miryam of Magdala and the other Miryam came to see the tomb."
"Si la cea din urma (zi) de sabate, pe cand se lumina pe prima (zi) de la sabate ..."
Textul este foarte greu de tradus... si unii (care sustin ca ar fi vorba de sabate) si altii (care sustin ca e vorba de saptamana) par sa fie la egalitate.

Indiferent cine are dreptate in traducerea textului grec de la Matei 28:1, cele doua zile de sarbatori consecutive, explica de ce femeile cucernice nu au putut merge mai repede la mormant, desi au trecut trei zile si trei nopti, exact cum a profetit Domnul nostru Isus Christos si cum au inteles si altii:
"Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului." (Mat.12:40)
"si i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte ca inselatorul acela, pe cand era inca in viata, a zis: "Dupa trei zile voi invia." (Mat.27:63)
"Atunci a inceput sa-i invete ca Fiul omului trebuie sa patimeasca mult, sa fie tagaduit de batrani, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorat, si dupa trei zile sa invie." (Marc.8:31) "μετὰ τρεῖς ἡμέρας" in Textus Receptus, confirmat de Bruce M. Metzenger, Textul Noului Testament, pagina 297 
"Caci invata pe ucenicii Sai si zicea: "Fiul omului va fi dat in mainile oamenilor; ei Il vor omori, si a treia zi dupa ce-L vor omori, va invia." Marcu 9:31. (anumite manuscrise)
"care isi vor bate joc de El, Il vor bate cu nuiele, Il vor scuipa si-L vor omori; dar, dupa trei zile, va invia." (Marc.10:34)

Asa se explica si graba Mariei Magdalena, de a merge cu "noaptea in cap" la mormant, pe cand era inca intuneric:
Ioan 20:1"În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt."

Repet:
Articolul nu spune ca miercurea ar fi ziua a saptea (sabatul saptamanal). Da, sambata este ziua a saptea, sabatul saptamanal din antichitate; insa toate zilele de sarbatoare la evrei sunt sabate, adica nu se lucreaza in ele, sunt zile de repaus. Sabat inseamna repaus. Si deoarece nici in ziua a saptea si nici in ziua unei sarbatori nu se lucreaza, ambele tipuri de zile sunt numite sabate, adica repaus. Deci in saptamana patimilor au fost trei sabate. Doua de sarbatoare (joi si vineri) si un sabat saptamanal (sambata). 

Autorul articolului (adică eu = Ionică Takacs) nu susţine obligativitatea sabatului săpămânal sub Noul Legământ.