Se afișează postările cu eticheta la Qumran. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta la Qumran. Afișați toate postările

luni, 24 decembrie 2012

Despre calendarul mozaic, gasit in Israel, la Qumran, langa Marea Moarta

Anul a fost compus din 364 zile, divizate în 4 anotimpuri egale de 91 de zile fiecare. Fiecare sezon (anotimp) a fost compus din trei luni egale de 30 de zile, plus o zi în plus, la sfâritul lunii a treia. Asadar fiecare an avea strict 12 luni. Întregul an a fost, astfel, compus din exact 52 de săptămâni, si fiecare zi calendaristică a cazut întotdeauna în aceeasi zi a săptămânii. Fiecare an calendaristic, si fiecare sezon a început întotdeauna in a patra zi a saptamanii, deoarece este ziua în care soarele, luna, stelele din cer si anotimpurile au fost create, luminand si aratand semnele, sezoanele, zilele si anii (Geneza 1:14-19).

Pentru a concilia acest calendar cu anul tropical de 365 zile, adaugau o zi la calendar, zi care nu avea valoare numerica (era ziua "0" din anul respectiv).

Avem de a face cu un calendar foarte performant, mai ales pentru calcularea lucrarilor agricole si a sarbatorilor, sarbatori care astfel cadeau in aceeasi luna, saptamana si zi a saptamanii, an dupa an.

Este clar, ca ceea ce au evreii in momentul de fata, nu este calendarul lor stravechi, ci o inovatie sau o preluare de calendar de la un alt popor.

Dupa calendarul de la Qumran, prima zi calendaristica a anului, adica 1 Nisan, cadea intotdeauna in a patra zi din saptamana (asadar joi, dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania), iar 14 Nisan cadea intotdeauna in a treia zi din saptamana (asadar miercuri, dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania). Pastele, conform cu acest calendar a avut loc intr-o zi de miercuri "seara" (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania). Dar cand este seara zilei la evrei? Daca fariseii si saducheii tineau seara zilei in stil grecesc si roman, adica dupa asfintit, iar Ieshua si apostolii socotea prima data seara si apoi ziua (a se compara cu ordinea din Geneza 1:5, Daniel 8:14), inseamna ca se rezolva problema discrepantei de o zi, deoarece ei aparent ar fi luat Pastele cu o zi mai repede, ceea ce vedem ca nu e adevarat, cei ce au rupt traditia stramoseasca in calcularea serii unei zile, fiind fariseii si saducheii (Ioan 19:28). In aceasta conjunctura, totul se cristalizeaza: Ieshua si trimisii (apostolii) sai, au luat masa pascala in seara zilei de marti (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania) iar fariseii si saducheii au luat cina pascala intr-o zi de miercuri (dupa zilele saptamanii calendarului actual din Romania). Rastignirea a fost miercuri si cele trei zile si trei nopti cat timp a fost in mormant au durat pana sambata seara. Ivierea s-a produs undeva sambata seara, seara acelei zile fiind considerata de apostoli ca apartinand deja primei zile din saptamana.