Poate ca aceste comentarii v-au tulburat si poate va puneti intrebarea daca mai cred
in Biblie? Da, cred cu sinceritate si asta a fost credinta mea din 1991.
Dar vreau sa fie clar: Nu cred in adaosurile, inerpolarile care s-au
atasat la ea. Si acest lucru nu am inceput sa il spun din acest an. De
mult timp spun asta.
Elementul 3.
Ar fi contextul de legatura. Cu totii stim ca o fraza trebuie sa se lege cu alta. Uneori folosim doua fraze care se leaga una cu alta. Pentru asta avem mai multe cuvinte de legatura, una dintre ele fiind cuvintelul "si".
Iata un exemplu din toate zilele.
"Caci, caruia dintre voi nu ii este sete? Si caruia dintre voi nu ii este foame?"
Legatura dintre ele este evidenta.
Exact asta avem si in Epistola catre Evrei capitolul 1. La o analiza atenta observam doua fraze, care ar tre sa fie langa olalta, dar nu sunt:
Cai, caruia dintre ingeria zis El vreodata: "Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut?" Si caruia dintre ingeri I-a zis El vreodata: "Stai la dreapta Mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor tale."?
Acest element de comparatie textuala arata ca textul cuprins intre Evrei 1:5(partea b) si Evrei 1:12 este un text adaugat mai tarziu de cineva, el nefacand parte din textul original al epistolei.
Este clar, pentru cine vrea sa fie clar, ca toate versetele dintre aceste doua fraze, fie ca se potrivesc sau nu Fiului, nu sunt scrise de apostolul Pavel. Este o mana straina, cu o morala foarte dubioasa, daca a putut face asa ceva, mana care a intervenit in timp ce copia textul si si-a spus parerea lui in text, ca si cum ar fi parerea apostolului. Profitand de faptul ca nu erau foarte raspandite, falsificarile textelor Noului Testament erau o notorietate in primele patru secole AD si chiar si dupa, fapt reclamat atat de autori crestini, cat si de cei pagani sau musulmani.
Premisă falsa: "Dumnezeu n-ar fi permis aşa ceva". Aceasta premisa este falsa, din moment ce avem marturii clare si manuscrise care difera una de alta, aratand jocurile de culise ale scribilor rau intentionati si orgoliosi in asi sustine punctul de vedere.
Faptul ca unii nu admit sa stea sinceri fata in fata cu faptele nu le va da acestora dreptate in negarea faptelor. Dumnezeu a permis sa se intample astfel de lucruri... Avem nu un precedent, ci mai multe. Iata de exemplu cazul Vechiului Testament. Anumiţi copişti ai Septuagintei si a Pentateuchului Samaritean au schimbat anumite lucruri. Întrebarea este: De ce a permis Dumnezeu? De ce nu a demascat Domnul Isus? Nu stiu. Dar un raspuns logic tot exista. Intrebatii pe ei.
Să dăm pietroiul preconcepţiilor neântemeiate la o parte, trecand in revista faptele consemnate.
Dumnezeu a permis libertate de manifestare copiştilor manuscriselor Vechiului Testament. De ce n-ar fi făcut-o în cazul Noului Testament?
Notă: "a permite" nu înseamna neapărat a fi de acord cu ceva.
Dovezi în acest sens, cu privire la schimbările făcute în Vechiul Testament:
Cea mai timpurie traducere a textelor biblice, a fost traducerea "Septuaginta". Septuaginta este o traducere a textului Vechiului Testament din ebraică în greacă. Cercetătorii Septuagintei consideră că ea este o traducere care prezintă variaţiuni faţă de Textul Masoretic şi Sulurile de la Marea Moartă (texte ebraice). Există mai multe ramuri ale manuscriselor Septuagintei, din cauza încercărilor de recenzie a ei, recenzii făcute pentru a se armoniza textul Septuagintei cu textele antice evreieşti. Septuaginta este o traducere care pe alocuri traduce interpretând, modifică pe alocuri cronologia şi adaugă anumite texte noi.
"Pentateuchul Samaritean" este o traducere antică în samariteană a Vechiului Testament. Traduce modificând pe alocuri cronologia şi adaugă anumite texte noi.
"Targumurile Aramaice" este traducerea antică în aramaică a Vechiului Testament. Pe alocuri traduce interpretând.
Dumnezeu a permis libertate de manifestare copiştilor manuscriselor Noului Testament.
Notă: "a permite" nu înseamna neapărat a fi de acord cu ceva.
Iată câteva dovezi în acest sens:
1. Diversitatea felurită a manuscriselor
2. Mărturii din interiorul creştinismului
- Apostolul Pavel a luat în considerare că unii vor încerca să scrie falsuri, în numele lui şi al altora, ceea ce s-a şi întamplat, secolul II şi III fiind o pepiniera de falsuri scrise "în numele" apostolilor, părinţilor lui Isus, etc. (2Tesaloniceni 2:2). Probabil el a spus asta avand deja o cunostinta despre asemenea masinatiuni scribale.
- Apostolul Petru a avertizat că unii deformeaza mesajul scrierilor apostolului Pavel şi aici putem include şi abuzarea lor în copiere, deoarece de la răstălmăcirea lor şi până la abuzarea lor prin traducere, este doar un pas (2Petru 3:16)
- condamnarea în prealabil al falsificatorilor textului Apocalipsei, întăreşte şi ea spusele apostolilor Pavel şi Petru (Apocalipsa 22:18,19)
- Partidele rivale se acuzau reciproc de modificarea manuscriselor: mărturia lui Tertulian (secolul II) împotriva lui Marcion, mărturia lui Marcion împotriva celorlalţi
- Mărturia lui Origen, secolul III: „E un fapt învederat astăzi că există printre manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtării de grijă a scribilor, fie din pricina îndrăznelii deşănţate a oamenilor care îndreaptă scrierea, sau chiar din cauză că sînt unii care o înmulţesc sau o împuţinează după voia lor, rînduindu-se corectori cu de la ei putere"
- Mărturia din Codex Vaticanus, nota marginală de la Epistola către evrei: "Nebuni şi netrebnici, puteţi lăsa în pace vechea redare şi să nu o alteraţi?"
3. Mărturii timpurii din exteriorul creştinismului: Celsus îi acuza pe creştini pentru modificarea Evangheliilor "de trei sau patru ori, ba chiar mai mult"
4.Mărturii ale savanţilor din domeniul studiului manuscriselor antice
Bruce M. Metzger: Textul Noului Testament: Transmisia lui, coruperea lui şi restaurarea lui
Bart D. Ehrman: Coruperea ortodoxă a Scripturilor: Efectul controverselor christologice asupra textului Noului Testament
O marturie graitoare gasim la Eusebius:
"What we fail to realize today is that during this period, every single document was edited and revised to confirm the doctrine of the Roman Church. The noted Church Historian Eusebius quotes the Church Father Dionysius (Hist. Eccl., Bk. 4. 23), who reports that his own epistles had been tampered with: "When my fellow Christians invited me to write letters to them I did so. These the devil's apostles have filled with tares, taking away some things and adding others. For them the woe is reserved. Small wonder then if some have dared to tamper even with the word of the Lord Himself, when they have conspired to mutilate my own humble efforts".
"Therefore they have laid their hands boldly upon the Divine Scriptures, alleging that they have corrected them. That I am not speaking falsely of them in this matter, whoever wishes may learn. For if any one will collect their respective copies, and compare them one with another, he will find that they differ greatly. Those of Asclepiades, for example, do not agree with those of Theodotus. And many of these can be obtained, because their disciples have assiduously written the corrections, as they call them, that is the corruptions, of each of them. Again, those of Hermophilus do not agree with these, and those of Apollonides are not consistent with themselves. For you can compare those prepared by them at an earlier date with those which they corrupted later, and you will find them widely different. But how daring this offense is, it is not likely that they themselves are ignorant. For either they do not believe that the Divine Scriptures were spoken by the Holy Spirit, and thus are unbelievers, or else they think themselves wiser than the Holy Spirit, and in that case what else are they than demoniacs? For they cannot deny the commission of the crime, since the copies have been written by their own hands. For they did not receive such Scriptures from their instructors, nor can they produce any copies from which they were transcribed".
---
Elementul 3.
Ar fi contextul de legatura. Cu totii stim ca o fraza trebuie sa se lege cu alta. Uneori folosim doua fraze care se leaga una cu alta. Pentru asta avem mai multe cuvinte de legatura, una dintre ele fiind cuvintelul "si".
Iata un exemplu din toate zilele.
"Caci, caruia dintre voi nu ii este sete? Si caruia dintre voi nu ii este foame?"
Legatura dintre ele este evidenta.
Exact asta avem si in Epistola catre Evrei capitolul 1. La o analiza atenta observam doua fraze, care ar tre sa fie langa olalta, dar nu sunt:
Cai, caruia dintre ingeria zis El vreodata: "Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut?" Si caruia dintre ingeri I-a zis El vreodata: "Stai la dreapta Mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor tale."?
Acest element de comparatie textuala arata ca textul cuprins intre Evrei 1:5(partea b) si Evrei 1:12 este un text adaugat mai tarziu de cineva, el nefacand parte din textul original al epistolei.
Este clar, pentru cine vrea sa fie clar, ca toate versetele dintre aceste doua fraze, fie ca se potrivesc sau nu Fiului, nu sunt scrise de apostolul Pavel. Este o mana straina, cu o morala foarte dubioasa, daca a putut face asa ceva, mana care a intervenit in timp ce copia textul si si-a spus parerea lui in text, ca si cum ar fi parerea apostolului. Profitand de faptul ca nu erau foarte raspandite, falsificarile textelor Noului Testament erau o notorietate in primele patru secole AD si chiar si dupa, fapt reclamat atat de autori crestini, cat si de cei pagani sau musulmani.
Premisă falsa: "Dumnezeu n-ar fi permis aşa ceva". Aceasta premisa este falsa, din moment ce avem marturii clare si manuscrise care difera una de alta, aratand jocurile de culise ale scribilor rau intentionati si orgoliosi in asi sustine punctul de vedere.
Faptul ca unii nu admit sa stea sinceri fata in fata cu faptele nu le va da acestora dreptate in negarea faptelor. Dumnezeu a permis sa se intample astfel de lucruri... Avem nu un precedent, ci mai multe. Iata de exemplu cazul Vechiului Testament. Anumiţi copişti ai Septuagintei si a Pentateuchului Samaritean au schimbat anumite lucruri. Întrebarea este: De ce a permis Dumnezeu? De ce nu a demascat Domnul Isus? Nu stiu. Dar un raspuns logic tot exista. Intrebatii pe ei.
Să dăm pietroiul preconcepţiilor neântemeiate la o parte, trecand in revista faptele consemnate.
Dumnezeu a permis libertate de manifestare copiştilor manuscriselor Vechiului Testament. De ce n-ar fi făcut-o în cazul Noului Testament?
Notă: "a permite" nu înseamna neapărat a fi de acord cu ceva.
Dovezi în acest sens, cu privire la schimbările făcute în Vechiul Testament:
Cea mai timpurie traducere a textelor biblice, a fost traducerea "Septuaginta". Septuaginta este o traducere a textului Vechiului Testament din ebraică în greacă. Cercetătorii Septuagintei consideră că ea este o traducere care prezintă variaţiuni faţă de Textul Masoretic şi Sulurile de la Marea Moartă (texte ebraice). Există mai multe ramuri ale manuscriselor Septuagintei, din cauza încercărilor de recenzie a ei, recenzii făcute pentru a se armoniza textul Septuagintei cu textele antice evreieşti. Septuaginta este o traducere care pe alocuri traduce interpretând, modifică pe alocuri cronologia şi adaugă anumite texte noi.
"Pentateuchul Samaritean" este o traducere antică în samariteană a Vechiului Testament. Traduce modificând pe alocuri cronologia şi adaugă anumite texte noi.
"Targumurile Aramaice" este traducerea antică în aramaică a Vechiului Testament. Pe alocuri traduce interpretând.
Dumnezeu a permis libertate de manifestare copiştilor manuscriselor Noului Testament.
Notă: "a permite" nu înseamna neapărat a fi de acord cu ceva.
Iată câteva dovezi în acest sens:
1. Diversitatea felurită a manuscriselor
2. Mărturii din interiorul creştinismului
- Apostolul Pavel a luat în considerare că unii vor încerca să scrie falsuri, în numele lui şi al altora, ceea ce s-a şi întamplat, secolul II şi III fiind o pepiniera de falsuri scrise "în numele" apostolilor, părinţilor lui Isus, etc. (2Tesaloniceni 2:2). Probabil el a spus asta avand deja o cunostinta despre asemenea masinatiuni scribale.
- Apostolul Petru a avertizat că unii deformeaza mesajul scrierilor apostolului Pavel şi aici putem include şi abuzarea lor în copiere, deoarece de la răstălmăcirea lor şi până la abuzarea lor prin traducere, este doar un pas (2Petru 3:16)
- condamnarea în prealabil al falsificatorilor textului Apocalipsei, întăreşte şi ea spusele apostolilor Pavel şi Petru (Apocalipsa 22:18,19)
- Partidele rivale se acuzau reciproc de modificarea manuscriselor: mărturia lui Tertulian (secolul II) împotriva lui Marcion, mărturia lui Marcion împotriva celorlalţi
- Mărturia lui Origen, secolul III: „E un fapt învederat astăzi că există printre manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtării de grijă a scribilor, fie din pricina îndrăznelii deşănţate a oamenilor care îndreaptă scrierea, sau chiar din cauză că sînt unii care o înmulţesc sau o împuţinează după voia lor, rînduindu-se corectori cu de la ei putere"
- Mărturia din Codex Vaticanus, nota marginală de la Epistola către evrei: "Nebuni şi netrebnici, puteţi lăsa în pace vechea redare şi să nu o alteraţi?"
3. Mărturii timpurii din exteriorul creştinismului: Celsus îi acuza pe creştini pentru modificarea Evangheliilor "de trei sau patru ori, ba chiar mai mult"
4.Mărturii ale savanţilor din domeniul studiului manuscriselor antice
Bruce M. Metzger: Textul Noului Testament: Transmisia lui, coruperea lui şi restaurarea lui
Bart D. Ehrman: Coruperea ortodoxă a Scripturilor: Efectul controverselor christologice asupra textului Noului Testament
O marturie graitoare gasim la Eusebius:
"What we fail to realize today is that during this period, every single document was edited and revised to confirm the doctrine of the Roman Church. The noted Church Historian Eusebius quotes the Church Father Dionysius (Hist. Eccl., Bk. 4. 23), who reports that his own epistles had been tampered with: "When my fellow Christians invited me to write letters to them I did so. These the devil's apostles have filled with tares, taking away some things and adding others. For them the woe is reserved. Small wonder then if some have dared to tamper even with the word of the Lord Himself, when they have conspired to mutilate my own humble efforts".
"Therefore they have laid their hands boldly upon the Divine Scriptures, alleging that they have corrected them. That I am not speaking falsely of them in this matter, whoever wishes may learn. For if any one will collect their respective copies, and compare them one with another, he will find that they differ greatly. Those of Asclepiades, for example, do not agree with those of Theodotus. And many of these can be obtained, because their disciples have assiduously written the corrections, as they call them, that is the corruptions, of each of them. Again, those of Hermophilus do not agree with these, and those of Apollonides are not consistent with themselves. For you can compare those prepared by them at an earlier date with those which they corrupted later, and you will find them widely different. But how daring this offense is, it is not likely that they themselves are ignorant. For either they do not believe that the Divine Scriptures were spoken by the Holy Spirit, and thus are unbelievers, or else they think themselves wiser than the Holy Spirit, and in that case what else are they than demoniacs? For they cannot deny the commission of the crime, since the copies have been written by their own hands. For they did not receive such Scriptures from their instructors, nor can they produce any copies from which they were transcribed".
---
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.