În acest calendar, Anul
a fost compus din 364 zile, divizate în 4 anotimpuri egale de 91 de
zile fiecare. Fiecare anotimp a fost compus din trei luni, primele două luni fiind egale
de 30 de zile și a treia lună de 31 zile. Asadar
fiecare an avea strict 12 luni. Întregul an a fost, astfel, compus din
exact 52 de săptămâni, si fiecare zi calendaristică a cazut întotdeauna
în aceeasi zi a săptămânii. Fiecare an calendaristic, si fiecare sezon a
început întotdeauna in a patra zi a saptamanii biblice (miercuri), deoarece este ziua în
care soarele, luna, stelele din cer si anotimpurile au fost create,
luminand si aratand semnele, sezoanele anotimpurilor, zilele si anii (Geneza 1:14-19).
Pentru a concilia acest calendar cu anul tropical de 365 zile, adăugau șapte zile la zilele calendarul în anul sabatic, la sfârșitul anului. Anul sabatic era din șapte în șapte ani.
Avem de a face cu un calendar foarte performant, mai ales pentru calcularea lucrarilor agricole si a sarbatorilor, sarbatori care astfel cadeau in aceeasi luna, saptamana si zi a saptamanii, an dupa an.
Este clar, ca ceea ce au evreii in momentul de fata, nu este calendarul lor stravechi, ci un calendar care a suferit anumite modificări.
Dupa calendarul de la Qumran, prima zi calendaristica a anului, adica 1 Nisan, cadea intotdeauna in a patra zi din saptamana, asadar miercuri, dupa zilele saptamanii biblice, în care sabatul este ziua a șaptea și duminica este prima zi din săptămână. 14 Abib zis și Nisan cadea intotdeauna in a treia zi din saptamana, asadar marți, dupa zilele saptamanii biblice. Masa festivă, numită Pastele, conform cu acest calendar a avut loc intr-o zi de marți, după lăsarea nopții.
Pentru a concilia acest calendar cu anul tropical de 365 zile, adăugau șapte zile la zilele calendarul în anul sabatic, la sfârșitul anului. Anul sabatic era din șapte în șapte ani.
Avem de a face cu un calendar foarte performant, mai ales pentru calcularea lucrarilor agricole si a sarbatorilor, sarbatori care astfel cadeau in aceeasi luna, saptamana si zi a saptamanii, an dupa an.
Este clar, ca ceea ce au evreii in momentul de fata, nu este calendarul lor stravechi, ci un calendar care a suferit anumite modificări.
Dupa calendarul de la Qumran, prima zi calendaristica a anului, adica 1 Nisan, cadea intotdeauna in a patra zi din saptamana, asadar miercuri, dupa zilele saptamanii biblice, în care sabatul este ziua a șaptea și duminica este prima zi din săptămână. 14 Abib zis și Nisan cadea intotdeauna in a treia zi din saptamana, asadar marți, dupa zilele saptamanii biblice. Masa festivă, numită Pastele, conform cu acest calendar a avut loc intr-o zi de marți, după lăsarea nopții.
Ziua morții lui Yeșhua
De ce nu au sarbatorit fariseii si saducheii în aceeași zi cu Yeșhua și apostolii Paștele? Nu știm.
Uitându-ne după calendarul descoperit la Qumran, de lângă Marea Moartă, Yeshua si apostolii socotea zilele la fel ca pe timpul lui Moise. Nu știm de ce potrivnicii lor au rămas în urmă cu o zi (Ioan 19:28). In aceasta conjunctura,
totul se cristalizeaza: Yeșhua si apostolii săi, au luat masa
pascala in noaptea de marti spre miercuri, iar fariseii si saducheii au luat cina pascala în noaptea de miercuri spre joi.
Evangheliile numite sinoptice (Matei, Marcu si Luca) indica faptul ca Yeșhua a fost răstignit cam pe la ora sase după socotirea orelor de atunci în stil ebraic (aproximativ ora 12:00) si a murit in jurul orei nouă (aproximativ ora 15:00).
Răstignirea a fost miercuri, dar trupul nu a fost pus în mormânt imediat după ce a murit. Atenție mare! Iosif a cerut trupul de la Pilat seara, conform textului din Matei 27:57. Cuvântul grec folosit aici este ”opsias”, la fel ca în Matei 26:20, unde ni se spune:
Biblia D. Cornilescu: Matei 26:20 Seara (opsias), Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.
Biblia Ortodoxă: Matei 26:20 Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici.
Biblia Traducerea Lumii Noi: Matei 26:20 Când s-a înserat, el era la masă cu cei 12 discipoli.
În Matei 27:57 BDC și BTLN nu mai redă astfel:
Biblia D. Cornilescu: Matei 27:57 Spre seară (opsias), a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.
Biblia Ortodoxă redă astfel: Matei 27:57 Iar făcându-se seara, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care și el era un ucenic al lui Iisus.
Biblia Traducere Lumii Noi redă astfel: După-amiază târziu a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el discipol al lui Isus.
Ce anume urmărea DC și cei de la TLN, de nu au mai redat ”seara” aici la fel ca în Matei 26:20? Poate fi redat acelaș cuvânt în două moduri diferite? Nu cumva au încercat să creeze impresia că Yeșhua a fost înmormântat în timpul acelei zile, pe când era încă ziuă, lărgind ziua ca și cum ar fi fost spre seară și nu seara?
Dacă Yeșhua a murit vineri și chiar a fost spre seară și nu seara, și această zi se poate pune ca zi în care a fost în mormânt, unde este a treia noapte din cele trei zile si trei nopti
cat timp a fost in mormânt, conform spuselor lui?
Vineri: 1 zi și noapte în mormânt
Sâmbătă: 1 zi și noapte în mormânt
Duminică: 1 zi și 0 noapte
Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului. (Matei 12:40)
