sâmbătă, 5 ianuarie 2013

De ce nu ii urasc pe Martorii Lui Iehova?

Ultima data am fost cu Martorii Lui Iehova, ma refer la ultimul grup frecventat, grupul fratelui Gheorghita Chis (Martori Crestini), anul trecut in primavara. La un timp dupa Cina Domnului a tinut o discutie cu mine si mi-a comunicat ca nu mai poate sa ma priveasca ca pe un frate, deoarece nu tin sabatul. El doreste o grupare de Martori care sa tina sabatul. Ei bine, eu nu pot tine ceva ce nu este poruncit expres in Noul Testament. Nu ma mai pot lua dupa oameni. Dupa nici un om. Asta este deja al cincilea grup de Martori, din care am fost nevoit sa plec (CAMI, ORMI, ICAMI, ADC (ex Martori), MC), din motive de constiinta. Poate ca altii trecand printr-o asemenea experienta (internetul este plin), ar fi prins ura pe ei sau cel putin nu ar fi vrut sa mai auda de loc de ei. Eu nu pot. Nu pot decat sa ii iubesc. Si vreau in continuare sa ii ajut. Pe cat pot. De aceea voi continua sa le marturisesc tot ce Dumnezeu imi va pune pe inima, aratand cu nepartinire si iubire, atat partile bune cat si partile ne-bune.
Prin urmare, doresc sa pezenint intenţia şi speranţa mea de a vă marturisi adevarul in toate, alături şi în armonie cu toţi cei ce vor dori sa imi dea o mana de ajutor, ca urmare a chemării pe care Domnul Christos, o adresează în mod retoric, celor ce sunt gata, se pregătesc sau doresc să slujească ca robi, nu ca stapani (Matei 24:45-47). Nu sunt de acord cu fratii, care cred ca aceste versete sustin ca printre crestini trebuie sa fie o "elita" de credinciosi care "vor servi" pe ceilalti. Asta ar presupune ca unii ar trebui doar sa serveasca si altii numai sa primeasca. Ce chestie! Biblia spune clar ca toti crestinii (si aici ma refer la cei adevarati) sunt preoti si regi, nu doar elita dintre ei, toti fac parte din trupul lui Christos, toti sunt parte din Mireasa Lui. Cum atunci unii ar fi mai suspusi fata de ceilalti? In aceste versete nu avem o profetie despre CT Russell, cum o interpreteaza unii si nici pentru Corpul De Guvernare, cum o interpreteaza altii, ci este o chemare retorica, adresata in stil metaforic figurativ, tuturor crestinilor.
Doresc să vă asigur că nu doresc plecaciuni si nici plata pentru ce fac, o voi face gratuit, din toată inima, deşi am mari emoţii, cand vorbesc publicului. Din cauza acestei misiuni specifice de a le marturisii Martorilor adevarul, mulţi dintre ei se vor supăra, se vor înfuria, vor transpira de indignare şi vor spumega de mânie, căci alături de alţi slujitori ai lui Dumnezeu, am misiunea să le propovăduiesc Cuvântul, aşa cum este el prezentat în evanghelii şi epistole, simplu şi clar, fără înflorituri, să stărui asupra sa la timp şi la netimp, să-i mustru, să-i cert şi să-i îndemn cu toată blândeţea şi învăţătura. Ştiu că de la caz la caz voi fi numit "apostat", "eretic", şi "lumesc". Unii mă vor mesteca, mă vor înghiţi şi mă vor găsi bun la gust, dar după un timp mă vor scuipa afară, alţii mă vor întoarce pe toate părţile, mă vor ridica, şi mă vor scutura, ca să-mi arate toate păcatele, şi vor spune tot felul de lucruri adevărate şi neadevărate despre mine, interzicând contactul cu mine. Deja pe alocuri au facut-o.
Dragii mei Martori! Nu sunt "apostat", atât timp cât nu m-am lepădat de nici un adevăr, ci doar de tradiţii nescripturale, minciună, făţărnicie şi nedreptate, pe care împreună cu mulţi dintre voi le urăsc din toată inima şi din tot sufletul. Însă există adevăraţi apostaţi, atât printre voi, cât şi în afara voastră, care nu mai ştiu ce să creadă, care nu mai cred că există o singură cale şi un singur adevăr pe lumea asta, şi din această cauză au un duh de adormire şi rătăcire, ei cred că trăiesc în cea mai mare libertate, prosperitate şi fericire, dar spiritual sunt robi, orbi şi morţi, ca şi cei din Marele Babilon, pe ale căror cale umblă. 
Nu sunt nici eretic, atât timp cât - prin harul şi îndurarea lui Dumnezeu, consider Biblia, acea Sfântă şi de Dumnezeu inspirată Scriptură, singura mea autoritate în materie de credinţă. Aşadar nu oamenii sunt "autoritatea" în materie de credinţă, cu atât mai puţin eu. Dacă spun, sau voi spune vreodată ceva care nu se dovedeşte a fi Biblic, îndemn pe fiecare dintre voi să nu mă urmeze, ci să urmeze mai degrabă Scripturile. În loc să vestească o supunere totală numai faţă de Dumnezeu, prin Christos, dând un exemplu personal, unii vestesc o supunere orbească şi prostească faţă de ei înşişi şi sistemul lor sau faţă de anumiţi oameni şi sistemele acestora. Eu nu voi pretinde aşa ceva, făcându-mi un sistem, şi nici nu voi tolera "înrolarea" mea în aşa ceva.
Deşi sunt un om care mă lupt cu diferite slăbiciuni ale mele, slăbiciuni pe care prin rugăciuni şi cereri către Dumnezeu, încerc să le înving sau să le ţin sub control, nu sunt nici "lumesc", "ca Esau", atât timp cât mă lupt din răsputeri şi mă rog lui Dumnezeu să-mi dea putere, ca nici Cel Rău şi nici lumea înstrăinată de El să nu mă biruiască. Asta nu înseamnă că sunt perfect sau că voi fi perfect în sensul absolut, dar voi stărui ca atât cât voi putea mai bine să dau ascultare Scripturii prin care Dumnezeu ne îndeamnă la sfinţenie şi curăţie, sfinţenie şi curăţie pe care le voi recomanda cu stăruinţă şi la alţii.
Dacă aţi primit mesajul de bine sau de rau, ramane la latitudinea voastra. Daca veti ceva de spus, de bine sau de rau (ma refer la critica), vă rog, daţi-mi un semn. Împreună cu toţi cei ce vor dori, îmi voi îndeplini slujirea în toată ţara şi oriunde Domnul şi fraţii mă vor chema.

Cu dragoste crestineasca,
TI

Sunt transfuziile de sange mancare de sange?

Un apel de urgenta, adresat Martorilor Lui Iehova.

În ceea ce privesc procedurile medicale, folosindu-se deseori sângele, noi toţi trebuie să credem că sângele nu trebuie luat în gură că aliment şi nu trebuie înghiţit (sau băut), căci aceasta înseamnă "mâncare" de sânge, ceea ce este strict interzis. Dar medicii spun clar că transfuziile de sânge (sau vaccinurile din sânge) nu sunt "mâncate" de organism, ele nu devin hrană pentru organism, ci din contră ele sunt doar înlocuitori ai sângelui deja pierdut, deci sângele transfuzat devine parte al unui organ al trupului şi nu hrana trupului. Trebuie sa intelegem, ca sangele este un organ al trupului, singurul organ lichid. Biblia spune una si liderii Martori inteleg alta. Facand astfel, se face exact ce faceau fariseii cu sabatul, punand reguli periculoase, dure si inutile ce nu ar fi trebuit puse in ziua sabatului.
Acest fapt trebuie înţeles şi acceptat ca atare, căci degeaba vin unii ca vechii inchizitori romano-catolici, care susţineau că pământul nu se mişcă, pentru că vin savanţii ca Galileo Galilei şi demonstrează că pământul se mişcă, aşadar degeaba spun (şi spre paguba lor) că transfuziile de sânge sunt mâncate de organism, când de fapt savanţii au demonstrat că nu sunt mâncate. Fratilor Martori, nu fiti extremisti! Nu cred ca sunteti incapabili sa acceptati faptele demonstrate stiintific, ca transfuziile de sange nu sunt mancate de organism, ci inlocuiesc sangele pierdut. Nu va faceti de rusine si bagati de seama ca din cauza interpretarilor voastre eronate, Biblia, cat si Dumnezeu sunt vorbiti de rau! Nu mai puneti inca o pricina de poticnire in fata crestinismului, ca sunt destule pe lumea asta!
Când cineva are nevoie de sânge în urma unui accident sau pentru operaţie, sau pentru că pur şi simplu trupul lui nu produce sângele necesar, sau este ars într-un incendiu, sau altceva de acest gen, sângele merge la inimă şi nu în stomac, el este compus din leucocite, care luptă împotriva virusurilor, din trombocite care repară ce este stricat şi face ce e stricat ca nou, din eritrocite care duce oxigen de la plămâni în tot corpul şi face curăţenie în ţesuturi eliminând tot ce nu este necesar, aşadar totul trece prin inima, care suferă din cauza lipsei de sânge (şi nu prin stomac!). Numai sângele care trece prin gură şi prin stomac poate fi numit pe drept mâncare şi poate fi interzis ca mâncare de sânge.

vineri, 4 ianuarie 2013

Trebuie sa il asteptam pe profetul Ilie?

Ma ingrozesc, efectiv ma ingrozesc cand vad cate secte apar printre oameni. Si toti pun accent pe un om, pe lucrarea unui om, dandu-i diferite nume ca Ilie, Elisei sau Ioan Botezatorul al timpurilor moderne, altii vin cu sclavul fidel si prevazator, etc.. În ceea ce priveşte "sclavul fidel şi prevăzător" sunt toţi cei care doresc să răspundă chemării retorice a Domnului Isus Christos şi să slujească poporul Adunării lui Dumnezeu.
Vorbind pe limbajul vorbit în ultimul timp de mulţi în anumiţi termeni simbolici, aşanumitul "Ilie", "solul", sau "sclavul" nu va face altceva decat sa implineasca profetia ca vor veni multi profeti falsi. Nicaieri nu scrie ca trebuie sa asteptam un mare om al credintei. Copilul de parte barbateasca din Apocalipsa 12 este Domnul Isus. Cei menţionaţi în cartea Apocalipsa ca fiind cele "două sfeşnice" şi "cei doi profeţi", care în ultimul timp vor milita pentru restabilirea adevărului şi a închinării curate, nu sunt doua persoane, deoarece sfesnicul inseamna adunare (Apocalipsa 1:20). Biblia se explica singura, dar cei ce resping explicatiile ei cad in greseli de interpretare grosolane. Cu siguranta se vor ridica câţiva "privilegiaţi" auto-numiţi, spunand ca ei sunt cei doi martori, desi nu vor fi ei, ci toţi aceia care doresc să slujească în chip vredenic, sfânt, umil şi sincer pe Dumnezeu, prin Domnul Isus Christos şi pot dovedi aceasta. Nimeni nu a închis uşa înaintea acestei slujiri a lui Dumnezeu, nici înainte de 1935, nici în 1935 şi nici după 1935, ea fiind deschisă pentru toţi aceia care doresc să intre şi să slujească în Templul (Adunarea) lui Dumnezeu, până la venirea "Mirelui". 
Aşadar aceia care ca şi "Studenţii Bibliei" (Mileniştii) susţin că aşanumitul "Ilie", sau "solul", sau "sclavul" este de fapt un singur om, sau câţiva privilegiaţi şi nu se compune din totalitatea celor care doresc să slujească şi slujesc Adunarea în chip vrednic, sfânt, umil şi sincer, până la venirea "Mirelui", aceia sunt în necunoştinţă de cauză şi ar trebui să citească foarte serios evangheliile şi celelalte epistole, ca să nu fie membrii unei secte a vreunui profet (sau profeţi) mincinos din Marele Babilon.
Repetând din nou şi din nou, doresc să scot în evidenţă importanta nasterii din nou (Ioan 3:7), fara de care putem deveni foarte usor prada aventurierilor sau obsedatilor posedati de Diavol, care se pretind fii ai luminii, mesageri trimisi de Dumnezeu. Cei care doresc să fie copiii lui Dumnezeu, trebuie să dea o atenţie deosebita indemnului Domnului Isus.
Singura fortăreaţă a noastră în faţa tentativei profeţilor falşi ai Marelui Babilon este Sfânta Scriptură. Să stăm uniţi în jurul mesajului ei foarte simplu şi uşor de înţeles pentru toată lumea care este credincioasă si nu prefacuta. Avem nevoie de fraţi sfinţi: bătrâni (prezbiteri) şi slujitori (diaconi), care să înveţe, să îndemne, să vegheze, să păstorească şi să slujească, nu într-un sistem de tip clericalo-ierarhic piramidal împrumutat din Babilonul Cel Mare, ci într-un sistem numit: "Şi cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru." Nu ne trebuie un lider sau cler întreţinut, sau ceva asemănător clericilor şi nici o ierarhie piramidală ca să ne explice Scripturile, ci fraţi sfinţi care ştiu ce înseamnă o cauză sfântă, iubirea plină de sacrificiu, sfinţenia, responsabilitatea adâncă, umilinţa şi sinceritatea, care atunci când greşesc să ştie să spună că "Îmi pare rău!" şi "Iertaţi-mă!". Astfel de oameni ne trebuie, căci Spiritul Cel Sfânt al lui Dumnezeu care se manifestă prin ei, şi prin calităţile lor ne este de ajuns. 
Cu un pic de efort îi vom recunoaşte pe aceştia, după faptele lor, căci aceştia nu duc o viaţă imorală, nu duhnesc din când în când de băutură, şi de alte plăceri şi nu practică nimic pe ascuns, ca să nu fie văzuţi de oameni, nu cheltuie în mod nejustificat şi arogant spre folosul lor (maşini, clădiri, mobilier, delegaţii, etc.) o bună parte din banii strânşi uneori cu mare greutate şi daţi Bisericii (Adunarii) pentru alte scopuri, ei vestesc ce este scris în Scripturi şi nu ce nu este scris, dar vor ei, vor oamenii sau ce li se cere de către superiori. Ei cred, simt şi trăiesc ceea ce predică, nu spun una, dar cred şi fac în mod făţarnic cu totul altceva. Ei evanghelizează fără plată şi nu ca să fie întreţinuţi, ei slujesc pentru a sluji şi nu pentru a fi slujiţi. Nu pretind daruri, dar dacă cineva doreşte să le dea un dar, şi doresc să accepte, acceptă orice şi nu vin cu pretenţii: Mai frate ce dar e asta, numai atata merit? Ei işi aleg cuvintele, nu dau cu măciuca, nu batjocoresc şi nu umilesc pe cei care nu sunt de acord cu ei şi nu le sărută tălpile, se poartă demn cu toată lumea, nu urât şi arogant chiar şi cu membrii familiei lor, iubesc şi au stimă faţă de toată lumea, nu nutresc "isme şi fobii" faţă de alţii, chiar îşi iubesc duşmanii, nu numai o spun şi în inima lor doresc cu ardoare răzbunarea: pedeapsa sau moartea acestora, etc.. 
Astfel stând lucrurile, cei vrednici, sfinţi, sinceri şi umili vor înţelege cum stau lucrurile, dar cei îngâmfaţi, înfumuraţi şi mândrii, cei aroganţi şi cei trufaşi nu vor înţelege nimic ci vor rămâne pe veci în întuneric şi în beznă. Ei, ca şi ucigaşii lui Ştefan îşi vor astupa ochii ca să nu vadă şi urechile ca să nu audă, pentru ca în ziua judecăţii să rămână de ruşine.

Martorii Lui Iehova si implicatiile anul 2 i.e.n. ca data nasterii Domnului Isus

Către Martorii Lui Iehova sinceri

Literatura Martoriilor afirmă încă de pe timpul fondatorului C.T. Russell că pruncul Isus s-ar fi născut în anul 2 î.e.n.. In mod normal Martorii ar fi trebuit să ţină cont de acest aspec, căci dacă pruncul Isus s-ar fi născut în anul 2 î.e.n. acum am fi în anul 2015 (la scrierea articolului), iar aşazisa sa încoronare în 1914, ar fi fost de fapt în 1912.

Deci, Martorii ar avea două variante, ori să mute "investirea regala" pe anul 1912, ori să recunoască că de fapt acea "investire regala" s-a produs de mult, vezi Matei 28:19; 1Corinteni 15:27; Efeseni 1:22; etc.. Evident, asta are implicatii si in faptul ca ar trebui scazuti doi ani din cei 2520 de ani, despre care ei spun (in mod gresit, evident) ca trebuiau sa treaca de la detronarea ultimului rege, prin capturarea si distrugerea Ierusalimului si a regatului evreiesc si intronarea Domnului Isus. Sunt doar niste speculatii halucinante, bune numai pentru creduli.
Vor renunta Martorii Lui Iehova care se cred sinceri la 1914, avand in vedere faptul deranjant prezentat mai sus? Daca vor fi sinceri cu adevarat vor renunta, iar cei care nu sunt sinceri cu adevarat, nu vor renunta.

Martorii lui Iehova (iniţial numindu-se Studenţii Bibliei) au prezis că Christos s-a întors în anul 1874 (ulterior au schimbat data pe 1914), că sfinţii au înviat în 1878 (ulterior au schimbat data pe 1918), că ei vor fi răpiţi în cer în luna octombrie a anului 1914, că din acel an vor împărăţi efectiv cu Christos, că în acel an sistemul lumii va fi distrus prin anarhie. 

Au mai prezis că profeţii din vechime vor învia în 1925, că milioane de oameni care au văzut anul 1914 nu vor muri niciodaată (după anul 1995 au renunţat la idee, văzând că generaţia care a văzut 1914 se stinge încet). De ce se încăpăţânează totuşi să susţină anul 1914, ca fiind anul "investirii" lui Christos ca Rege cu puteri depline? Fiindcă ar trebui să-şi ceară scuze şi să recunoască că au greşit? Sa vedem ce vor face cu cei doi ani deranjanti? Ar putea aceasta buturuga mica, rasturna carul de paie al doctrinei despre 1914?
Acum se va decide cat de sinceri si cat de consecventi sunt Martorii Lui Iehova!

Care sunt cateva din greşelile Martorilor Lui Iehova?
1. Credinţa că prima înviere a început în 1918 (1Tesaloniceni 4:17). Calculul lui C. T. Russel despre învierea din 1878 şi alte date şi al lui J. F. Rutherford despre învierea din 1918 şi alte date a adus a generat ceartă printre “Studentii în Biblie” cu privire la al cui calcul este mai bun, dar şi confuzie şi rumoare, unii nici nu ştiu că Organizaţia lor învaţă că învierea a început în 1918.
2. Credinţa că Christos a fost întronat în 1914 (Matei 28:19; 1Corinteni 15:27; Efeseni 1:22). Calculul ce duce la anul 1914, ca început al "investirii" lui Christos ca Rege cu puteri depline este greşit (nu este necesar nici un calcul), el fiind investit cu tot ce era de investit, automat cum s-a dus la cer. Nu "investirea de rege" i s-a amanat, ci timpul de actiune.
3. Credinţa că vaccinurile şi transfuziile ce conţin sânge sunt "mâncare" de sânge (parafrazaţi Marcu 3:4). Nici vaccinurile nici sangele transfuzat nu trec prin sistemul digestiv.
4. Denaturarea sensului cuvântului "judecată" (Matei 12:41-42; Apocalipsa 20:11-12). Ei sustin ca judecata oamenilor ce mor acum, se va face in mileniu, dupa ce vor fi inviati si pusi la "proba de ascultare". Deci poti sa faci ce vrei acum, ca nu vei fi tras la raspundere. Dupa ce mori se sterge totul cu buretele si o sa o iei de la 0. O sa raspunzi doar de faptele pe care le vei face in regatul lui Dumnezeu. Dupa cum se vede, Martorii au o doctrina foarte gresita despre mantuire.
5. Denaturarea sensului expresiei "îndreptăţire prin credinţă" - Efeseni 2:1-22. Conform Martorilor, daca nu crezi ca cei ce fac parte din clasa lor conducatoare sunt aprobati de Dumnezeu pentru a te invata in toate domeniile ale credintei, nu poti fi mantuit. Esti indreptatit numai dupa ce ii accepti ca fiind singurul "canal de comunicare intre Dumnezeu si oameni". Nu se primeste nici o indreptatire prin credinta prin credulism, slugărnicie sau frica de oameni, indiferent daca sunt din Brooklyn, indiferent daca sunt priviţi ca şi papa de la Roma sau "profeta" Elena White a adventiştilor. Totul vine prin Christos, Fiul lui Dumnezeu.

joi, 3 ianuarie 2013

Invitatie la dialog, pe data de 5 ianuarie, anul curent

Imi pare rau ca nu v-am putut anunta mai repede, fiind si eu anuntat numai azi, despre o intalnire de dialog (nu va fi adunare). Vom discuta la mine, la Floresti, intalnirea urmand a incepe in jurul orei 12.20.
Toti cei care doresc sa participe, sunt bineveniti.
Am propus sa discutam despre anul 1914 si convingerile legate de acel an, daca sunt biblice sau nu.
Putem discuta acest subiect IN FIECARE AN.
Contactati-ma:
bibliaantica@yahoo.com

Cateva ganduri pentru cei ce doresc grabirea venirii Fiului lui Dumnezeu

2Petru 3:
10. Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.
11. Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă,
12. aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?
13. Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea.
14. De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace.

Singura carte pe care ne putem baza, care arată cât de necesară este o lucrare autentică în creştinătate, ce conţine dovezi in acest sens, este Biblia. Nu trebuie sa ne luam dupa vreo viziune umana, din moment ce totul este scris acolo. Incercând să lucram cât mai mult în nădejdea constituirii unei asemenea adunări evanghelice, care nu numai să pretindă despre sine că este aşa, ci - în cazul în care oricine ar lua-o sub lupă, să poată dovedi în baza dovezilor Sfintei Scripturi, că într-adevăr este evanghelică, nu putem pune alta temelie decat marturia profetica a Bibliei. Mulţumesc lui Iehova Dumnezeu, Dumnezeul Bibliei, Tatăl nostru iubit din ceruri, prin Isus Christos, mult aşteptatul Său Fiu glorios, că avem din belsug cu ce ne hrani, prin harul şi prin ajutorul Lui scump, avem Biblia, pe care trebuie sa o apreciem la adevarata sa valoare, de la Geneza la Apocalipsa. Dar este nevoie de multa atentie, ca nu cumva sa urmam traducatorii in loc de mesajul original. Unii se incred foarte mult in traduceri si in traducatorii care le-au facut, desi sunt dovezi clare a fragilitatii unei astfel de convingeri. Din nefericire, traducerile actuale ale Bibliei lasa mult de dorit in anumite privinte. Pentru a putea accelera un proces de reformatiune finala, trebuie sa se faca si o recenzie finala, eliminandu-se astfel toate impuritatile traducerilor actuale. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul tuturor celor ce vor dori, daca vor simti ca au indemnul sa se implice in acest mare proiect.
Aceasta recenzie finala, nu trebuie sa fie rodul calauzirii unui om, ci rodul calauzirii duhul lui Dumnezeu. Nu autorii sunt importanţi ci mesajul lor, munca lor, care pentru cei vrednici, sfinţi, umili şi sinceri, pentru cei ce se pregătesc să fie astfel, şi pentru cei ce sunt în devenire a fi astfel, va fi ca şi o ploaie târzie, regeneratoare şi binefăcătoare peste un câmp pârjolit de arşiţa verii, iar pentru alţii, pentru cei îngâmfaţi, mândrii, aroganţi, trufaşi, şi toţi cei cu spirit inchizitoric, va fi o recenzie numai bună de blamat şi pus pe Indexul Cărţilor Interzise. 
Doresc sa fiu doar unul dintre frati. De aceea, gandurile mele sunt doar a unui frate, nu a unui lider. Nu vrea sa dau porunci si nici nu vreau sa ma implic mai mult in lucruri, decat am competenta. De fapt pericolul ce ne paşte este acesta: căderea în liderism, clericism şi ierarhism, în imitarea liderismului, clericismului şi ierarhismului "Marelui Babilon". Prin desfiinţarea poruncii clare că toţi suntem "fraţi" (Matei 23:8-12) şi prin despărţirea credincioşilor care sunt cu toţii "fraţi" în clerici şi laici sau ceva asemănător clasei clericale şi laice, tip calsa "x" şi clasa "y", vom face nu o teocratie ci o clerocratie... Suntem avertizaţi!!! Dar o spun cu toată dragostea, ca Scriptura care nu poate fi desfiinţată spune clar: 
"Şi cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat."
Ce am putea face ca sa acceleram procesul unei reformatiuni finale?
1.  Vestirea importantei impacarii noastre cu Dumnezeu
Să vestim lumii vestea bună a Împărăţiei: împăcarea oferită de Dumnezeu, prin jertfa Fiului sau, Domnul nostru Isus Christos. Prin dovezi Biblice putem prezenta: îndreptăţirea prin credinţă, pocăinţa spre iertarea păcatelor şi darul vieţii veşnice - pe ce bază se dă, de ce este el gratuit şi de ce nu trebuie obţinut prin fapte? Prezentarea câtorva motive principale. Armonizarea care trebuie făcută între "îndreptăţirea prin credinţă" şi "credinţa" despre care se scrie în "Epistola lui Iacov". Din cauza prezentării în mod eronat, în tipar pâgân, a "predestinării", şi din cauza unor slăbiciuni spirituale, unii credincioşi abandonează lupta cu păcatul, şi renunţă la credinţă, crezând că sunt "predestinaţi de Dumnezeu la pierzare" - prezentarea Scripturală a acestui subiect. De ce este atât de important, ca "astăzi" dacă auzim "glasul" lui Dumnezeu din Scripturi, să nu ne împietrim inimile? Răsplata sau "premiul" celor ce cred acum: "copii ai lui Dumnezeu", şi tot ce derivă din acest drept. Acest "premiu" oferit poate să fie "răpit", căci vor veni mulţi şi din ividie vor zice că "nu meritaţi", că "nu sunteţi vrednici" sau "ar trebui să vă mulţumiţi şi cu mai puţin". Cei care cred din toată inima, că sunt pe deplin îndreptăţiţi la toate cele promise de Dumnezeu, numai prin har şi credinţă şi nu prin fapte, nici nu pretind nimic, ei primesc tot ce le dă Dumnezeu, considerând din toată inima, că nimic ce oferă Dumnezeu acum, nu este de lepădat, prin urmare nu leapădă harul nespus de mare al lui Dumnezeu! Prezentarea botezului şi semnificaţia lui. Formula cea mai veche de botez, forma netrinitara, doar in numele Domnului Isus.
2.  Evitarea tiparelor (stereotipiilor) nebiblice de gandire
Unii doresc sa gandeasca cu mintea altora, asa ca cad in diferite tipare de gandire (stereotipii), devenind fan XY sau YZ. Dar sunt aceste tipare intr-adevar biblice? Nu putem aştepta şi grăbi venirea imparatiei avand tipare de gandire nebiblice. Ele sunt o frana si trebuie eliminate, mai intai din mintile noastre, altfel spus, trebuie facuta o curatenie generala in mintea noastra, ca sa putem face o curatenie generala in adunarea frateasca. Facand asta, se va face o trezire, innoire (reformaţiune) finală în creştinism. Dovezile Biblice arăta necesitatea reformaţiunii finale a Adunării poporului lui Dumnezeu, prin mesajul lui Christos, care trebuie să înceapă în primul rând în mintea şi inima credincioşilor care însetează după adevăr şi închinarea curată. Trebuie trecute in revista greşelile de nescuzat a câtorva reformatori "de marcă" sau "mai mici" şi învăţămintele ce le putem trage (denigrarea Bibliei prin diferite epitete ca "epistola de paie", "revoluţionarii anabaptisti", "Jean Calvin Stăpânul Genevei", "iubiţi vrăjmaşii cu foc şi sabie", "nedumerirea lui Wesley", "profeta Ellen White si duhul prorociei", "Martorii lui Iehova si Sclavul fidel şi prevăzător"). Trebuie prezentata importanţei rămânerii la Scriptură şi ce se intampla in cazurile cand ne luam dupa cei păcăliţi de Satana. Trebuie sa luam aminte la importanţa poruncii "Fiţi gata" şi la semnificaţia "semnelor revenirii", arătând distincţia care trebuie să se facă într-un semn local, chiar dacă este mare şi semnele "universale" prezise în Scripturi. Arătarea lămurită din Scripturi a ordinii în care se vor produce evenimentele cruciale şi prezise de Dumnezeu: adică "semnele revenirii" şi după semne "revenirea Domnului Isus Christos" şi nu invers: "revenirea Domnului" şi "semnele revenirii". Armonizarea expresiilor "lumea nu mă va mai vedea, dar voi mă veţi vedea" şi "atunci toate popoarele pământului se vor boci şi vor vedea pe fiul omului venind cu putere şi cu mare slavă".
3.  Eliminarea cauzelor ce duc la doctrine false
Cauzele multor doctrine false sunt traducerile gresite ala unor cuvinte sau pasaje biblice sau traditiile preluate din cartile apocrife. Gnosticismul, de exemplu, a produs multa literatura pentru al dumnezeifica pe Fiul lui Dumnezeu, punandu-l de fapt prin asta in locul lui Dumnezeu. Si astfel Fiul a luat locul Tatalui, Tatal ramanand o expresie de forma, fara a mai contine ideea de "tata". Dupa gnostici, Dumnezeu a devenit om, a luat numele de Isus şi a murit doar aparent pe cruce. La fel cred majoritatea crestinilor, cand sustin ca Domnul Isus a murit doar cu trupul pe cruce, dar cu sufletul a ramas viu si s-a dus impreuna cu talharul in paradisul ceresc. Trebuie sa arătam din Biblie cât de absurdă şi cât de nebuloasă este idea "un singur Dumnezeu în trinitate" şi a celor ce învaţă că Iehova, Dumnezeul Bibliei este de fapt Isus Christos. Prezentarea influenţei gnostice asupra acestei învăţături nescripturale, şi cazurile Matei 28:19 şi 1Ioan 5:7,8. Şi-a schimbat Domnul Isus ulterior învăţătura despre rugăciune, prin care învăţa că trebuie să ne rugăm Tatălui? Ce înseamnă a ne ruga şi a ne închina "în numele" Domnului Isus Christos?
4.  Eliminarea infuentei pagane a nemuririi sufletului
Conform Scripturii: Care este plata păcatului, moartea veşnică sau chinuirea veşnică? Există viaţă constienta după moarte? - Nu aştepta pe după ce mori răspunsul! - o prezentare a "Adevărului Biblic" în această temă şi o demascare a minciunii lui Satan Diavolul, este absolut necesara, pentru o reforma finala in crestinism. De fapt, datorita acestei doctrine nebiblice s-a putut crea cultul sfintilor ca mijlocitori, doctrina ca Domnul Isus nu a murit numai cu trupul si multe alte credinte nebiblice. Cat de mult pot infuenta demonii - deghizati in ingeri ai luminii - pe oamenii ce nu cunosc adevarul despre moarte si viata. Unii oameni, chiar se sinucid din curiozitate pentru lumea de dincolo sau din convingerea că merg într-o lume mai bună. În timpurile antice, unii împăraţi îşi ucideau slujitorii şi se îngropau cu mari bogăţii având convingerea că se vor folosi de ei şi de bogăţii şi pe lumea de dincolo. Altii isi scoteau ochii ca sa poata contempla mai bine adevarurile lumii de dincolo. Prezentarea influenţei religiei şi filozofiei păgâne asupra acestei învăţături şi cum a fost ea importata in crestinism, este indispensabila intelegerii textelor din Luca 23:43 şi Luca 16:19-31. 
5.  Importanta partasiei
"Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu primiţi din pedepsele ei!" Apocalipsa 18:4 - asa ne avertizeaza Cuvantul lui Dumnezeu. Contează foarte mult cu cine şi unde ne inchinam. Demascarea şi denunţarea marii păcăleli a lui Satan Diavolul, că toate religiile şi credinţele duc la Dumnezeu, trebuie sa fie un subiect de mare actualitate, din moment ce ne apropiem zi de zi, tot mai mult de timpul sfarsitului. Adevărata si singura "cale" spre Dumnezeu: Este numai Domnul si Mantuitorul nostru Isus Christos! Chiar daca oamenii nu comit pacatele gruparii religioase din care fac parte, ei pot fi vinovati de păcatul "tăinuirii", "tăcerii" şi al "asocierii". Cazul profetilor arata cat de greu este sa duci un astfel de mesaj al avertizarii, dar implinirea profetiilor arata cat de vitala este... Noi trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu, decât de oameni - prezentarea supunerii totale faţă de Dumnezeu şi a supunerii relative faţă de instituţiile omeneşti, cazul Daniel, cazul "cei trei în cuptorul de foc", cazul apostolilor. Prezentarea din cartea Apocalipsa a cauzelor ce vor duce la căderea "Imperiului Mondial Al Religiei False" şi urmările ei asupra necredincioşilor şi al poporului lui Dumnezeu. Prezentarea identificării "Marelui Babilon", a "Fiarei", a "Negustorilor Pământului". Daca stim sa le identificam corect, putem sti ce să facem ca să nu ne asociem cu ele si astfel sa evitam sa primim din "pedepsele" lor.
Putem face aceste expuneri împreună, prezentand publicului doritor de adevăr aceste adevăruri esentiale pentru mantuire, pregătind calea, făcând nişte afişe stradale şi fluturaşi pentru cutiile poştale, invitându-ne fraţii de credinţă, cunoscuţii şi rudele, pregătind un spaţiu, etc.. În rest Dumnezeu va avea grijă de toate.
Fiţi binecuvântaţi cu pace, har, îndurare peste îndurare şi adevăr peste adevăr. Toate acestea le doreşte fierbinte pentru voi, al vostru frate. Sa stam dtand de veghe.
Îndrăzniţi fraţilor! 
"În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; căci frica cauzează suferinţă, şi cine se teme n-a fost făcut desăvârşit în dragoste." 1Ioan 4:18
Pe curând!

miercuri, 2 ianuarie 2013

"Era INCA intuneric" ... Adica, unde-i ziua a treia de inaintea inviereii Domnului Isus?

Un proverb intelept spune "Adevarul te va face liber, dar pana la eliberare te va enerva."
 
Prin acest articol nu-mi propun sa discreditez ce scrie in Biblie, din contra, doresc sa o fac credibila, criticand nu ce scrie in Biblie, ci ipoteza care o face necredibila in fata ateilor si a celor de alta religie. 

Biblia arata ca atunci cand femeile credincioase s-au dus la mormant pentru a unge trupul Domnului Isus, era inca intuneric "skotias (intuneric) eti (inca) ousēs (fiind)" (Ioan 20:1). 

Graba aceasta de a merge la mormant, cum s-ar spune pe la tara "cu noaptea in cap", isi are o justificare: dupa trei zile si trei nopti trupul mort cam incepe sa miroase. Insa daca a stat doar o zi si parti minuscule din doua alte zile, graba asta nu isi prea are justificare. Cum am mai aratat, ateii si cei de alta religie pot obiecta ca nopti nu avem decat doua, vineri noaptea si sambata noaptea, desi Domnul Isus, a profetit ca va sta trei zile si trei nopti in mormant. 
 „După cum Iona a fost trei zile şi trei nopţi în pântecele balenei”, a zis El, „tot aşa va fi Fiul omului trei zile şi trei nopţi în inima pământului” (Matei12:40)

Ateii si cei de alta religie mai pot obiecta ca nu avem o a treia zi (duminica), daca Domnul Isus a murit in ziua de vineri si in timp ce a inviat sambata noaptea era inca intuneric, iar unde este intuneric acolo este noapte.

Conform cu Iosif Flaviu, prima luna a anului (nisan) la evreii din antichitate incepea pe la echinoctiul de primavara (21 martie), iar 14 nisan era pe 4 aprilie. Pe 4 aprilie, la Ierusalim, dimineata zilei (cand apare soarele) incepe la ora 05:24 (iar seara soarele apune la 18.1), insa atunci inca nu era aceasta ora, caci asa scrie: "... intuneric inca fiind" ...
 http://www.fasterre.s21.o12.pl/timeanddate/pages/ro/sunrise-calc-ro.html

Deci ateii si cei de alta religie pot obiecta: unde este a treia zi, daca a murit vineri si a inviat sambata noaptea, cand era inca intuneric? Nicaieri... Femeile s-au dus noaptea la mormant, pe cand era inca intuneric. Ateii si cei de alta religie pot obiecta: Daca Domnul Isus a murit intr-o vineri dupa masa si a inviat sambata noaptea, pe cand era inca intuneric, nu avem decat o zi, nici macar doua. De ce doar una? Pentru ca Domnul Isus s-a referit la cat va sta in "inima pamantului" (Matei 12:40), adica cat va sta in mormant si nu
cat va fi neangropat + cat va fi ingropat. Sa ne gandim la distanta dintre Golgota si Ierusalim. Sa ne gandim ca a trecut un timp pana ce Iosif din Arimatea a auzit vestea (daca n-a fost si el prezent), apoi a trecut un timp pana ce a fost la Pilat, apoi a trecut un timp pana ce a luat tot ce trebuia, apoi a trecut un timp pana ce s-a dus la Golgota, apoi a trecut un timp pana ce a dat jos trupul si a invelit trupul in panza de in si in cele din urma a trecut un timp pana ce l-au dus la mormant.


Biblia da si timpul cand a mers Iosif la Pilat, "spre seara", "cand s-a inserat":

Matei 27:57. Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus. 


Marcu 15:42. Când s-a înserat - fiindcă era ziua Pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului (cel mare de la 15 Nisan) - 

Calculati cam cat timp i-a ramas lui Iosif sa isi gate toate aceste lucrari pana la asfintit... in plus a venit si Nicodim cu un unguent voluminos (Ioan 19:39) ... Abia daca au putut termina pana la asfintit. 

Asadar vinerea si duminica nu se pot pune ca zile.

Daca Domnul Isus a murit vineri si a inviat sambata noaptea, pe cand era inca intuneric, "semnul lui Iona" nu s-a implinit si el devine un profet fals, din cauza acestei teorii care plaseaza ziua mortii pe vineri...

Avem doar sambata ca zi si vineri noaptea si sambata noaptea; vineri noaptea pentru sambata noaptea, si sambata noatea pentru duminica nopatea, dupa modelul de gandire evreiesc unde ziua incepe cu lasarea serii, deci cu noaptea. Avem asadar o zi si doua nopti. Apa la moara pentru necredinciosi... Un deliciu pentru ateisti si celelalte credinte necresine... Asadar conteaza ce credem si cum credem, cum interpretam Biblia. Pentru ca din ignoranta noastra sau a altora, o putem face de rasul lumii necredincioase...

Pai daca noua nu ne ies cele tei zile nici cele trei nopti, cum a spus el, ce credinta mai e si asta? Cum mai putem avea incedere in el? Caci vorbea de trei zile si trei nopti... nu de o zi si doua nopti. Ca zile avem doar sambata, deoarece a murit vineri pe la ora 15, nefiind ingropat pana seara, dupa ce Iosif din Arimathea s-a dus catre seara la Pilat. Ei bine pana a vorbit cu el, pana s-a dus inapoi, pana a pregatit trupul s-a facut noapte. Deci ziua de vineri n-o putem calcula ca o zi in care a zacut in "inima pamantului" cum profetise Domnul Isus. Va ramane doar sambata, caci femeile s-au dus duminica la mormant, cand era inca noapte si el era deja inviat. Apoi nu ne ies noptile: daca a murit vineri, va ramane doar vineri noapte si sambata noapte. Rad ateii si ceilalti de noi si astfel le dam motive sa spuna ca Christos n-a inviat dupa trei zile si trei nopti cum a profetit. Deci, sa le dam apa la moara necredinciosilor?

Asadar apar doua probleme. Categoric, o problema ar fi ca nu ne ies trei nopti. Dar nici trei zile, pentru ca o alta problema ar fi vinerea si duminica. Duminica cade ca zi, deoarece la Ioan 20:1 ni se scrie ca era inca intuneric, pe cand Maria Magdalena s-a dus la mormant si gasi piatra data la o parte. Daca era intuneric, atunci era inca noapte si nu zi. Deci Domnul Isus inviase undeva in timpul noptii, deoarece era inca intuneric si ziua de duminica inca nu incepuse. Intr-adevar, textul spune ca Maria Magdalena venise dis de dimineata la mormant, pe cand inca era intuneric, dar nu spune ca Domnul Isus inviase exact atunci. El inviase ceva mai devreme, dar textul nu precizeaza cand. Oricum, daca era inca noapte, el a inviat in perioada noptii si nu in perioada zilei, deci duminica cade, ca parte de zi. O putem pastra ca zi a invierii, fiind partea de noapte a primei zile, dupa modelul evreiesc unde ziua incepe cu seara premergatoare zilei si nu invers, unde ziua se termina cu noaptea, cum avem noi, dupa model greco-latin (Geneza 1:5). Problema cu vinerea este ca desi murise, el n-a fost inca ingropat pana seara, cand s-a inserat.


"In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena a venit dis de dimineata la mormant, PE CAND ERA INCA INTUNERIC ..." Ioan 20:1

http://www.youtube.com/watch?v=0RVxGgo0D08

Dragi prieteni, daca nu explicati corect Biblia copiilor vostrii, celor apropiati voua si celorlalti din jurul vostru, sa nu va mirati ca n-o mai cred ci dau crezare criticilor neantemeiate ale ateilor si celor de alta religie. Ganditi-va, ca nu cumva in mod inconstient, sa fi pus si voi umarul (contributia) la succesul celor ce critica Biblia... 

Care este adevarul?
Adevarul este ca Domnul Isus a murit intr-o zi de miercuri, pe la ora 15. Era ziua de 14 Nisan. A douazi era 15 nisan un sabat mare, prima zi din ciclul sarbatori Azimilor. A treia zi era 16 nisan si era sarbatoarea leganarii vasului de orz (proaspat treierat din prima recola a anului), care se oficia in templul din Ierusalim. Abia dupa aceste doua zile (15 si 16 nisan) urma sabatul saptamanal, care era in 17 nisan.
Zile in care a stat in mormant: joi, vineri, sambata
Nopti in care a stat in mormant: miercuri, joi, vineri 
Astfel ne ies exact trei zile si trei nopti exact cum a profetit.

Data pastilor (ziua mortii, 14 nisan)
Conform cu evreul Iosif Flaviu, din neam de preoti, din secolul I, dupa calendarul ebraic antic (nu cel actual, care este diferit), luna nisan este intotdeauna atunci, cand soarele este in constelatia Berbec, asadar intre 21 martie - 20 aprilie ("Berbec" este constelaţia Aries (Josephus, Ant. 3. 201)). De aici calculul este simplu, 14 nisan este in data de 4 aprilie, in fiecare an, pentru data in care a murit Mantuitorul, iar 17 nisan, adica 7 aprilie este ziua in care a inviat.

Ce ascunde versiunea Cornilescu?

Biblia Ortodoxa, Luca 6:1 Intr-o sambata, a doua dupa Pasti, Iisus mergea prin semanaturi si ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mainile si mancau.


În Luca 6:1 apare un termen tehnic, „al doilea prim Sabat", pe care unele manuscrise nu il contin, dat fiind ca copistii neantelegand fraza l-au simplificat la "sabat". Acesta nu este un sabat de ziua a saptea, in care toate calatoriile erau interzise, ci un sabat de sarbatoare, mentionat in Levitic capitolul 23. Mentiunea aceasta este importanta, pentru a se vedea ca intr-o saptamana anume, pot fi doua sabate, unul de sarbatoare si unul de ziua a saptea. Neantelegand sau nestiind Legea lui Moise, unii dintre copiatorii manuscriselor, au simplificat lucrurile, crezand ca este vorba de unul si acelasi sabat. De aici s-a nascut traditia gresita si foarte paguboasa - mai ales in zilele noastre cand infloreste ateismul - ca sabatul de inaintea mortii Domnului Isus era un sabat de ziua a saptea. Ateistii si celelalte credinte necrestine pot profita (si profita) de pe urma acestei traditii nebiblice si contrare Bibliei, argumentand ca Biblia se contrazice si ca Domnul Isus n-a fost un profet adevarat, neamplinindu-se cu fidelitate cele trei nopti si trei zile in care el trebuia sa stea in mormant.

"Şi a fost că, în al doilea prim sabat, El trecea prin semănături; şi ucenicii Săi smulgeau spice şi mâncau, frecându-le cu mâinile."

Iata si traducerile care redau "al doilea prim sabat":



Douay-Rheims Bible
AND it came to pass on the second first sabbath, that as he went through the corn fields, his disciples plucked the ears, and did eat, rubbing them in their hands.
Darby Bible Translation
And it came to pass on [the] second-first sabbath, that he went through cornfields, and his disciples were plucking the ears and eating [them], rubbing [them] in their hands.
Weymouth New Testament
Now on the second-first Sabbath while He was passing through the wheatfields, His disciples were plucking the ears and rubbing them with their hands to eat the grain.

Young's Literal Translation
And it came to pass, on the second-first sabbath, as he is going through the corn fields, that his disciples were plucking the ears, and were eating, rubbing with the hands,