CEI
MAI MULTI DINTRE noi au presupus ca Isus a murit în Vinerea Mare" si a
înviat dintre cei morti dis-de-dimineata în duminica de Paste".
Deoarece Isus a spus ca va învia a treia zi", unii considera o parte
din ziua de vineri ca fiind o zi, sâmbata ca fiind a doua zi, si o parte
din ziua de duminica ca fiind cea de-a treia zi. Se indica faptul ca
uneori o expresie ca a treia zi" poate include doar parti ale zilelor, o parte a unei zile fiind socotita ca o zi întreaga. The Jewish Encyclopedia spune,
de exemplu, ca ziua unei înmormântari, chiar daca înmormântarea poate
avea loc târziu dupa-amiaza, este socotita a fi prima din cele sapte
zile de doliu.1
Când
Isus a spus: Iata, Eu scot demoni, si fac vindecari astazi, mâine si
poimâine" (Lc.l3:32,33), ziua dupa mâine" ar fi fost cea de-a treia zi,
chiar daca ar fi luate în considerare doar parti din zi. Multi cred ca
aceasta explica elementul temporal între înmormântarea si învierea lui
Cristos.
Exista
însa alti crestini care nu sunt satisfacuti total cu aceasta
explicatie. Isus a spus deseori ca va învia a treia zi" (Mt.l6:21;
Mc.10:34), dar El a vorbit de asemenea despre acest interval de timp ca
fiind trei zile si trei nopti: Dupa cum Iona a fost trei zile si trei nopti în pântecele balenei", a zis El, tot asa va fi Fiul omului trei zile si trei nopti în inima pamântului" (Mt.12:38-40).
Ca expresia a treia zi" poate, din punct de vedere scriptural, sa includa trei zile si trei
nopti se poate vedea din Geneza 1:4-13: Dumnezeu a împartit lumina de
întuneric. Si Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit
noapte. Si seara si dimineata au fost prima zi... si seara si dimineata
au fost ziua a doua... si seara si dimineata (acum trei perioade de zi
si noapte) au fost ziua a treia". Acesta constituie un exemplu al modului în care termenul a treia zi" poate fi calculat si aratat ca include trei zile si nopti.
Desi
am preferat de mult timp punctul de vedere pe care îl vom prezenta aici
- care permite trei zile si trei nopti depline - ne grabim sa subliniem
ca, în calitatea noastra de crestini, faptul ca noi credem ca Isus a
trait, a murit si a înviat iarasi este infinit mai important decât vreo
explicatie pe care am putea s-o oferim în ce priveste timpul
înmormântarii Sale.
Întrucât
sunt douasprezece ore într-o zi si douasprezece ore într-o noapte
(Io.11:9,10), daca luam în considerare trei zile si trei nopti" pline,
aceasta ar fi egal cu 72 de ore. A fost totusi vorba exact de 72 de ore? Isus trebuia sa fie în mormânt timp de trei zile si trei nopti" si sa învie dupa trei zile" (Mc.8:31). Nu vedem nici un motiv pentru care sa ne gândim ca au fost mai putin de 72 de ore pline. Pe de alta parte, daca trebuia sa învie dintre cei morti in trei zile" (Io.2:19), atunci nu puteau fi mai mult de
72 de ore. Pentru a armoniza aceste afirmatii diferite, nu pare a fi
irational sa presupunem ca intervalul de timp a fost exact de 72 de ore.
La urma urmei, Dumnezeu este un Dumnezeu al exactitatii. El face totul conform programului. Nimic nu I se întâmpla accidental.
Când
a venit împlinirea vremii" - nu cu un an prea devreme sau cu un an prea
târziu - Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau" (Gal.4:4). Vre-mea pentru
ungerea Lui a fost rânduita mai dinainte, si despre ea a vorbit profetul
Daniel, asa cum a fost si vremea când va fi El stârpit" pentru
pacatele oamenilor (Dan.9:24-26). Cei care au încercat sa-L omoare
înaintea acestui timp au esuat, pentru ca nu I-a sosit vremea"
(Io.7:8). Si nu numai anul si vremea mortii Lui, ci chiar si ora era o
parte din planul divin. Tata", S-a rugat Isus, a sosit ora..."
(Io.17:l).
Deoarece
a existat deci un timp exact pentru nasterea Lui, un timp exact pentru
ungerea Lui, un timp exact pentru începerea lucrarii Lui, un timp exact
pentru moartea Lui, nu ne este greu sa credem ca a existat si un
interval de timp exact între înmormântarea si învierea Sa - exact 72 de
ore. Daca acest lucru este corect, atunci învierea a avut loc în
acelasi timp al zilei în care a fost si înmormântat - numai ca dupa trei
zile. Ce timp din zi a fost acesta?
Isus
a murit la scurt timp dupa ora a noua" sau ora trei dupa-amiaza
(Mt.27:46-50). Evreii, pentru ca era ziua Pregatirii, ca trupurile sa
nu ramâna pe cruce în ziua de sabat - caci sabatul acela era o zi mare
-, Pilat a poruncit ca sa li se zdrobeasca picioarele... dar când au
venit la Isus... El era deja mort" (Io.19:31-33). În acest timp, când
s-a înserat" (Mc.15:42), era târziu dupa-amiaza. Legea spunea: Trupul
lui sa nu ramâna toata noaptea pe lemn, ci sa-l înmormântezi neaparat în
aceeasi zi" (Deut. 21:23). În intervalul ramas înainte de apusul
soarelui, în ziua dinaintea marii zile de sabat, Iosif din Arimateea a
obtinut permisiunea sa ia trupul. El si cu Nicodim au pregatit trupul
pentru înmormântare cu fâsii de pânza de in si mirodenii, punându-l
într-un mormânt din apropiere (Io.19:38-42) - toate acestea fiind
încheiate înainte de apusul soarelui.
Daca
învierea a avut loc în acelasi timp al zilei ca cel în care Isus a fost
înmormântat - numai ca trei zile mai târziu - aceasta ar plasa învierea
chiar la apusul soarelui, nu la rasaritul lui. O înviere la rasaritul soarelui ar fi necesitat înca o noapte - trei zile si patru nopti.
Nu asa au stat lucrurile, desigur. Cei ce au venit la mormânt în zori,
în loc sa fie martorii învierii în acel timp precis, au gasit mormântul
gol (Mc.16:2). Relatarea lui Ioan ne spune ca Maria Magdalena a venit la
mormânt în dimineata aceea pe când era înca întuneric", si El nu era acolo (Io.20:l,2).
Scriitorii
evangheliilor relateaza despre mai multe vizite diferite facute de
discipoli la mormânt în acea prima zi a saptamânii. De fiecare data,
ei au gasit mormântul GOL! Un înger a spus: El nu este aici: caci a
înviat, asa cum a zis" (Mt.28:6). Prima zi a saptamânii a fost ziua în
care discipolii au descoperit ca El înviase (Lc.24:l,2, etc.), dar Biblia nu spune de fapt nicaieri ca acesta a fost timpul învierii.
Singurul
verset ce pare sa învete despre o înviere care sa fi avut loc duminica
dimineata este Marcu 16:9: Isus, dupa ce înviase devreme în prima zi a
saptamânii, S-a aratat mai întâi Mariei Magdalena... ". Dar acest verset
nu spune ca El "învia" sau ca a înviat" în acel timp. Se spune ca
atunci când a venit prima zi a saptamânii, El "înviase" (timpul
mai mult ca perfect). Deoarece nu existau semne de punctuatie în
manuscrisele grecesti dupa care a fost tradus Noul Testament pe care îl
avem noi, expresia devreme în prima zi a saptamânii" putea la fel de
corect - unii cred ca mai corect - sa fie legata de timpul în
care Isus S-a aratat Mariei. Prin simplu fapt al plasarii virgulei dupa
cuvântul "înviase", acest verset s-ar citi: Isus, dupa ce înviase,
devreme în prima zi a saptamânii S-a aratat mai întâi Mariei Magdalena".
Acesta pare sa fie sensul originar, caci versetele care urmeaza arata
ca Marcu relata diferitele aratari ale lui Isus, fara sa explice în ce
zi a avut loc învierea.
Când
a sosit duminica dimineata, Isus deja înviase, învierea având loc pe la
asfintitul soarelui în ziua anterioara. Numarând înapoi trei zile ne-ar
aduce la ziua de miercuri. Oare ar face aceasta trei zile si trei
nopti? Da. Miercuri noaptea, joi noaptea si vineri noaptea - trei nopti;
de asemenea joi, vineri si sâmbata - trei zile. Aceasta ar face un
total de exact trei zile si trei nopti sau 72 de ore. O zi dupa miercuri
ar fi joi, doua zile dupa miercuri ar fi vineri, si a treia zi" dupa
miercuri ar fi sâmbata.
Ce
avem însa de spus despre cuvintele celor doi discipoli de pe drumul
spre Emaus: Dar noi credeam ca El fusese Cel care va izbavi pe Israel,
si pe lânga toate acestea astazi este a treia zi de când s-au
întâmplat aceste lucruri" (Lc.24:21)? Pentru ca aceasta s-a întâmplat în
prima zi a saptamânii (v.13), si aceasta era a treia zi de când s-au
întâmplat aceste lucruri", nu ar indica lucrul acesta ca Isus a murit
vineri? Ar fi posibil, daca parti ale unei zile ar fi socotite ca o zi
întreaga.
Pe
de alta parte, numarând în celalalt mod, o zi dupa" vineri ar fi fost
sâmbata, a doua zi dupa" vineri ar fi fost duminica si a treia zi
dupa" vineri ar fi fost luni! Lucrul acesta nu poate sa fie corect, si
aceasta metoda de numarare n-ar indica ziua de vineri ca zi a
crucificarii.
Cautând sa ofer o explicatie, supun atentiei ceea ce urmeaza: Ei vorbisera despre tot ceea
ce se întâmplase" (v.14) - mai mult decât despre un singur eveniment.
Daca tot" a inclus arestarea, crucificarea, înmormântarea, punerea
pecetii si pazirea mormântului, toate aceste lucruri nu s-au facut pâna
joi. Isus, dupa cum am observat, a fost crucificat în ziua pregatirii"
(miercuri). "În ziua urmatoare (joi), care urma dupa ziua Pregatirii,
marii preoti si fariseii au venit împreuna la Pilat zicând: Domnule, ne
amintim ca înselatorul acela a spus, în timp ce era înca în viata: Dupa
trei zile voi învia. Porunceste deci ca mormântul sa fie pazit pâna în a
treia zi, ca sa nu vina discipolii Lui noaptea si sa-L fure"
(Mt.27:62-66). Din acest motiv, mormântul a fost pecetluit si pazit.
Aceste lucruri" nu s-au întâmplat" - pâna ce mormântul n-a fost
pecetluit si pazit. Acestea s-au întâmplat, asa cum am vazut deja, în
ziua de joi a acelei saptamâni, marea zi. Duminica ar fi fost atunci a
treia zi dupa ce s-au întâmplat aceste lucruri", nu însa a treia zi de
la crucificare.
Pentru
ca Isus a fost crucificat în ziua dinaintea sabatului, este de în-teles
de ce se crede în mod obisnuit ca ziua de vineri este ziua
crucifi-carii. Dar sabatul care a urmat dupa moartea Lui nu era sabatul
saptamânal. Era un sabat anual - caci ziua aceea de sabat era o zi mare" (Io.19:14,31). Acest sabat putea sa cada în orice zi a saptamânii si, în anul acela, evident, a cazut în ziua de joi.
Isus
a fost crucificat si înmormântat în ziua Pregatirii (miercuri),
urmatoarea zi a fost ziua mare de sabat (joi), apoi vineri, urmata de
sabatul saptamânal (sâmbata). Faptul ca au fost doua sabate în saptamâna
aceea explica modul cum putea Cristos sa fie crucificat în ziua dinaintea sabatului, cum înviase deja din mormânt când a sosit ziua dupa sabat - si totusi Si-a împlinit semnul Sau de trei zile si trei nopti.
O
comparare atenta a pasajului din Marcu 16:1 cu cel din Luca 23:56 aduce
o dovada în plus ca au existat doua sabate în acea saptamâna - cu o zi
obisnuita de lucru între cele doua sabate. Marcu 16:1 spune: Si când a
trecut sabatul, Maria Magdalena si Maria, mama lui lacov, si Salome, au cumparat mirodenii
ca sa vina si sa-L unga". Acest verset afirma ca dupa sabat au cumparat
aceste femei mirodeniile. Totusi, Luca 23:56 afirma ca ele au pregatit
mirodeniile, si dupa ce le-au pregatit s-au odihnit în ziua de
sabat: Si ele s-au întors si au pregatit mirodenii si uleiuri
mirositoare; si s-au odihnit în ziua de sabat dupa porunca". Unul dintre
versete spune ca femeile au cumparat mirodeniile dupa ziua de sabat; celalalt verset spune ca ele au pregatit mirodeniile înaintea zilei
de sabat. Deoarece ele nu puteau pregati mirodeniile pâna nu le-au
cumparat mai întâi, dovada în favoarea a doua zile de sabat în acea
saptamâna pare a fi convingatoare.
Scriind în revista Eternity, editorul
ei, Donald Grey Barnhouse, a spus: Eu personal am sustinut totdeauna
ca au fost doua sabate în ultima saptamâna a Domnului nostru - sabatul
de sâmbata si sabatul de Paste, cel din urma fiind joi. Ei s-au grabit
sa-I ia jos trupul dupa o crucificare care a avut loc miercuri, si El a
stat trei zile si trei nopti (cel putin 72 de ore) în mormânt". El
citeaza dovezi din sulurile de la Marea Moarta care ar plasa Ultima Cina
în ziua de marti, si citeaza dintr-un ziar romano-catolic publicat în
Franta ca o veche traditie crestina, atestata de Didascalia
Apostolorum, ca si de Epiphanius si Victorinus din Pettau (care a murit
în anul 304), arata seara de marti ca data a Ultimei Cine si prescrie un
post pentru ziua de miercuri în vederea comemorarii arestarii lui
Cristos".2
Desi sustine cu tarie o crucificare care a avut loc în ziua de vineri, The Catholic Encyclopedia spune
ca nu toti învatatii au crezut astfel. Epiphanius, Lactantius, Wescott,
Cassiodorus si Grigore din Tours sunt mentionati respingând vinerea ca
zi a crucificarii.3
În cartea sa Bible Questions Answered (Raspunsuri
la întrebari din Biblie), W. L. Pettingill da aceasta întrebare si
raspuns: "În ce zi a saptamânii a fost Domnul nostru crucificat? Noua ni
se pare perfect evident ca miercuri a avut loc crucificarea".4
Dake's Annotated Reference Bible spune
într-o nota pe marginea pasajului din Matei 12:40: Cristos a fost mort
timp de trei zile pline si de trei nopti pline. A fost pus în mormânt
miercuri chiar înaintea asfintitului si a înviat la sfârsitul zilei de
sâmbata la asfintitul soarelui... Nicaieri nu se afirma ca a fost
înmormântat vineri la asfintit. Aceasta ar face ca El sa stea în mormânt
doar o zi si o noapte, dovedind ca propriile Lui cuvinte sunt
neadevarate".5
Citatele
prezentate aici care provin de la diferiti oameni ai lui Dumnezeu sunt
semnificative în mod special, deoarece aceasta credinta nu era numai
pozitia general acceptata a diverselor organizatii bisericesti la care
erau afiliati acestia. În astfel de cazuri, oamenii vorbesc din proprie
convingere si nu din interes sau comoditate. Acesta a fost cazul lui R.
A. Torrey, cunoscut evanghelist si decan de institut biblic, ale carui
cuvinte (scrise în 1907) rezuma bine pozitia pe care am prezentat-o
aici:
Potrivit
traditiei comun acceptate a Bisericii, Isus a fost crucificat vineri...
si a înviat dintre cei morti foarte devreme în dimineata duminicii
urmatoare. Multi cititori ai Bibliei sunt nedumeriti sa afle cum poate
fi înteles intervalul dintre vineri dupa-amiaza târziu si duminica
dimineata devreme ca este de trei zile si trei nopti. Pare mai degraba
sa fie doua nopti, o zi si o parte foarte mica dintr-o alta zi.
Solutia
pentru aceasta dificultate evidenta, propusa de multi comentatori, este
ca o zi si o noapte" este pur si simplu un alt mod de a spune ,o zi'
si ca evreii din antichitate socoteau o fractiune dintr-o zi ca o zi
întreaga... Sunt multe persoane pe care aceasta solutie nu le satisface
pe deplin, si cel ce scrie aceste cuvinte e liber sa marturiseasca
faptul ca nici pe el nu-l satisface deloc. Mie mi se pare a fi un
paliativ... Biblia nu spune nicaieri, nici nu implica faptul ca Isus a
fost crucificat si a murit vineri. S-a spus ca Isus a fost crucificat în
,ziua dinaintea sabatului'... Ei bine, Biblia nu ne lasa sa speculam
privitor la care zi de sabat este vorba în acest caz... nu era ziua
dinaintea sabatului saptamânal (adica, vineri), ci era ziua dinaintea
sabatului Pastelui, care cadea anul acela în ziua de joi - ceea ce
înseamna ca ziua în care a fost crucificat Isus Cristos a fost miercuri.
Ioan face limpede ca buna ziua lucrul acesta.
Isus
a fost înmormântat chiar în preajma asfintitului în ziua de miercuri.
Dupa saptezeci si doua de ore... El a înviat din mormânt. Când femeile
au vizitat mormântul chiar înaintea zorilor dimineata, ele au gasit ca
mormântul era deja gol.
Nu
exista absolut nimic în favoarea crucificarii în ziua de vineri, ci
totul din Scriptura se armonizeaza perfect cu crucificarea de miercuri.
Este remarcabil sa vedem cât de multe pasaje profetice si prefigurative
din Vechiul Testament sunt împlinite, si câte discrepante aparente din
relatarile evangheliilor sunt rezolvate atunci când ajungem sa întelegem
ca Isus a murit miercuri, si nu vineri".6