Cine a nimicit pe cei ce n-au crezut? (Iuda 5)

 

Har şi pace tuturor de la Dumnezeu Tatăl, Creatorul cerului şi al pământului şi de la Fiul Său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos!

**Pe ce te bazezi când recenzezi (corectezi) o traducere mai veche a Bibliei, cum ar fi cea făcută de Dumitru Cornilescu?**

S-au apucat unii să-l corecteze pe Cornilescu, dar nu întotdeauna spre bine, ci spre rău. Am găsit nişte lucruri interesante în această direcţie la Iuda 5.

Într-un Nou Testament recent editat (având sigla EDCR), la Iuda 5 a fost înlocuit „Domnul” cu „Isus”, menţionându-se la nota de subsol următoarele:

„Alte manuscrise au lecţiunea „Domnul”.

Într-adevăr, atunci când s-au studiat manuscrisele s-au găsit anumite diferenţe între ele. Numai că la Iuda 5 avem patru variante la un cuvânt, adică un cuvânt este redat în patru moduri diferite: Domnul, Dumnezeu, Isus, Christos.

**Versiunea cu redarea „Domnul”:**

În versiunea lui Dumitru Cornilescu găsim acest tip:

Iuda 5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.

Acest tip de redare apare în manuscrise ca Sinaiticus (secolul IV), Athos (secolul VIII/IX), Ephraemi Rescriptus (secolul V) şi Versiunea Harkleană, desemnată de sigla syrh, fiind o traducere biblică în limba siriacă de Toma de Harqel finalizată în 616 d.Hr. la Enaton din Egipt.

**Versiunea cu redarea „Dumnezeu”:**

Iuda 5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Dumnezeu, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.

Acest tip de redare apare în manuscrise ca p72 (=Bodmer 7/8) de limbă greacă circa 300 d.Hr., la Clement din Alexandria (c.150 - c.215)Cartea instructorului III, în Ephraemi Rescriptus – la al doilea corector şi în Versiunea Filoxeniană (508 d.Hr.). A fost comandat de Filoxen din Mabbug și finalizat de corepiscopul său Policarp în limba siriacă. Mai apare într-un manuscris Latin (Italic), Armenian şi Georgian. Deci redarea aceasta a avut un suport internaţional semnificativ.

**Versiunea cu redarea „Isus”:**

Iuda 5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Isus, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.

Acest tip de redare apare în manuscrise ca Vaticanus (secolul IV), Alexandrinus (secolul V), multe Latine (Italice), Etiopean, la Origen, Ieronim, Cyril, în Bohairic Coptic şi Sahidic Coptic. Este pus în paranteze în Aland și colaboratorii în a 4-a ediție revizuită.

**Versiunea cu redarea „Christos”:**

Iuda 5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Christos, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.

Acest tip de redare apare în Ephraem, Moscova (din secolul IX) şi Lectionare Bizantine.

Am două întrebări importante:

1. Dacă tot faci o corecţie şi dai o notă de subsol, nu ar trebui menţionate toate variantele?

2. Pe ce criterii alegi această variantă?

Tu ce variantă alegi şi de ce?

Eu am ales varianta Bodmeriană (cea din Manuscrisul biblic p 78) şi iată de ce: Este cel mai vechi text al Epistolei lui Iuda, descoperit vreodată.

Papirus 72 (Papyrus Bodmer VII-VIII) este desemnarea utilizată de evaluatorii textuali ai Noului Testament pentru a descrie porțiuni din așa-numitul Codex Bodmer divers, și anume scrisorile lui Iuda, 1 Petru și 2 Petru. Aceste cărți par să fi fost copiate de același scrib, iar scrisul de mână a fost atribuit paleografic secolului al III-lea sau al IV-lea.

Deși scrisorile lui Iuda (P.Bodmer VII) și 1-2 Petru (P.Bodmer VIII) din acest codex nu formează un singur text continuu, cercetătorii tind să se refere la aceste trei texte ca un singur papirus timpuriu al Noului Testament. Papirusul 72 este cel mai vechi manuscris cunoscut al acestor epistole, deși câteva versete din Iuda se află într-un fragment P78 (P. Oxy. 2684).

Papirusul 78 (în numerotarea Gregory-Aland), desemnat de P78, este o copie timpurie a Noului Testament în limba greacă. Este un manuscris de papirus al Epistolei lui Iuda. Textele supraviețuitoare ale lui Iuda sunt versetele 4-5 și 7-8. P78 este scris cu o mână elegantă. Manuscrisul a fost atribuit paleografic secolului al III-lea (sau secolul al IV-lea).

Iuda 5 după Papirusul 78 – cel mai vechi la ora actuală!

5 Hypomnēsai de hymas boulomai, eidotas hapax panta, hoti Theos laon ek gēs Aigyptou sōsas to deuteron tous mē pisteusantas apōlesen,

În limba română:

Iuda 5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Dumnezeu, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut.

Amin!

Eu spun Amin! la această variantă, repet, este cea mai veche la ora actuală.

IOUDA

IUDA

Iuda 1:1 Ioudas (Iuda) Iēsou (al lui Iesus) Christou (Christos) doulos (rob), adelphos (fratele) de Iakōbou (lui Iacov), tois (celor) en (în) Theō (Dumnezeu) Patri (Tatăl) ēgapēmenois (să fie iubiţi) kai (şi) Iēsou (lui Iesus) Christō (Christos) tetērēmenois (să fie păstraţi) klētois (în chemare).

2 Eleos (Milă) hymin (vouă) kai (şi) eirēnē (pace) kai (şi) agapē (iubire) plēthyntheiē (înmulţită).

3 Agapētoi (Iubiţilor), pasan (toată) spoudēn (străduinţa) poioumenos (mi-am făcut) graphein (să vă scriu) hymin (vouă) peri (despre) tēs koinēs (comuna) hēmōn (noastră) sōtērias (mântuire), anankēn (nevoie) eschon (am avut) grapsai (scriind) hymin (vouă) parakalōn (îndemn) epagōnizesthai (să luptaţi aprig) tē hapax (pentru ceea ce odată) paradotheisē (a fost dată) tois hagiois (sfinţilor) pistei (ca credinţă).

4 Pareisedyēsan (Căci s-au strecurat) gar tines (nişte) anthrōpoi (oameni), hoi (care) palai (demult) progegrammenoi (sunt scrişi) eis (pentru) touto (această) to krima (osândă), asebeis (neevlavioşi), tēn tou Theou (al Dumnezeului) hēmōn (nostru) charita (har) metatithentes (schimbând) eis (pentru) aselgeian (desfrânare) kai (şi) ton monon (pe singurul) Despotēn (Stăpân) kai (şi) Kyrion (Domn) hēmōn (al nostru) Iēsoun (Iesus) Christon (Christos) arnoumenoi (îl tăgăduiesc).

5 Hypomnēsai (Să vă amintesc) de (apoi) hymas (vouă) boulomai (aş vrea), eidotas (deşi ştiţi) hapax (întotdeauna) panta (toate), hoti (că) Theos (Dumnezeu) laon (poporul) ek (din) gēs (ţara) Aigyptou (Egiptului) sōsas (l-a izbăvit), to deuteron (după care) tous (pe toţi care) mē (nu) pisteusantas (au crezut) apōlesen (i-a nimicit). (Notă: Aşa apare în cel mai vechi manuscris biblic grec, cu „theos”.)

6 Angelous (Pe îngerii) te tous (care la fel) mē (nu) tērēsantas (şi-au păstrat) tēn heautōn (a lor) archēn (căpetenie), alla (ci) apolipontas (şi-au părăsit) to idion (propria) oikētērion (locuinţa),eis (pentru) krisin (judecata) megalēs (mari) hēmeras (zile), desmois (în lanţuri) aidiois (veşnice) hypo (în) zophon (întuneric) tetērēken (îi ţine);

7 hōs (ca şi) Sodoma (Sodoma) kai (şi) Gomorra (Gomora) kai (şi) hai peri (din jurul)autas (lor) poleis (cetăţile), ton homoion (care în aceeaşi) tropon (manieră) toutois (cu ei) ekporneusasai (se dăduseră la curvie) kai (şi) apelthousai (s-au aventurat) opisō (după) sarkos (carne) heteras (diferită), prokeintai (ne stau înainte) deigma (ca un exemplu) pyros (al focului) aiōniou (veşnic) dikēn (a pedesei) hypechousai (suferite).

8 Homoiōs (Totuşi) mentoi (însă) kai (şi) houtoi (aceşti) enypniazomenoi (visători), sarka (carnea) men (deasemenea) miainousin (îşi pângăresc), kyriotēta (stăpânirea) de athetousin (o nesocotesc), doxas (pe dregătorii) de blasphēmousin (îi blestemă).

9 ho de (dar) Michaēl (Mihail), ho archangelos (Arhanghelul), hote (când) tō diabolō (Diavolul) diakrinomenos (se împotrivea) dielegeto (certându-se) peri (pentru) tou Mōuseōs (a lui Moise) sōmatos (trup), ouk (n-a) etolmēsen (îndrăznit) krisin (o judecată) epenenkein (împotriva lui), blasphēmias (de blestem), alla (ci doar) eipen (a zis): „Epitimēsai sou (Să te mustre) Kyrios (Domnul! Iehova – în uzul textelor ebraice, vezi Aramaic Bible in Plain English)”.

10 houtoi (Aceştia) de (însă) hosa (tot ceea ce) men (într-adevăr) ouk (nu) oidasin (cunosc) blasphēmousin (batjocoresc); hosa (tot ceea ce) de (însă) physikōs (sufleţeşte) hōs (ca) ta aloga (fără de minte) zōa (animale) epistantai (înţeleg), en (în) toutois (acestea) phtheirontai (se strică).