PORUNCA BUCURIEI

PORUNCA BUCURIEI

Textul de baza 1 Corinteni 5:7-8: să sărbătorim (cu bucurie), dar nu oricum

Ce facem la o sarbatoare? Ne bucuram.

La evrei sărbătoarea paștelui este urmată de o sărbătoare de șapte zile, fără azime.

PORUNCA BUCURIEI: BUCURIA ESTE FERICIRE. BUCURIA ESTE DESPRE A APRECIA CE AVEM

Iustin Martirul, un creștin din secolul I-II, scria despre creștini că luau Cina Domnului în fiecare duminică. Asta arată că creștinii au o bucurie perpetuă.

Dar iata ca le-a intampinat Isus si le-a zis: "Bucurati-va!" Ele s-au apropiat sa-I cuprinda picioarele si I s-au inchinat. (Mat.28:9)

Bucurati-va cu cei ce se bucura; plangeti cu cei ce plang. (Rom.12:15)

Tot asa si voi, bucurati-va, si bucurati-va impreuna cu mine. (Filip.2:18)

Incolo, fratii mei, bucurati-va in Domnul. Mie nu-mi este greu sa va scriu mereu aceleasi lucruri, iar voua va este de folos. (Filip.3:1)

Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va! (Filip.4:4)

Bucurati-va intotdeauna. (1Tes.5:16)

dimpotriva, bucurati-va, intrucat aveti parte de patimile lui Hristos, ca sa va bucurati si sa va inveseliti si la aratarea slavei Lui. (1Pet.4:13)

Avem o poruncă a bucuriei. Porunca este să ne bucurăm> este despre bucurie: cine este bucuros este fericit: Bucuria este roada duhului sfânt. 

BUCURIA este a doua virtute după dragoste și o insoțește PACEA:

Bucurati-va in nadejde. Fiti rabdatori in necaz. Staruiti in rugaciune. (Rom.12:12)

Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea pe care o da credinta, pentru ca, prin puterea Duhului Sfant, sa fiti tari in nadejde! (Rom.15:13)

Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, (Gal.5:22)

Bucuria este o calitate sfanta

In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfant si a zis: "Tata, Doamne al cerului si al pamantului, Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tata, fiindca asa ai gasit cu cale Tu. (Luc.10:21)

Motivele bucuriei

1. Avem un Dumnezeu mare si un Tata iubitor: IEHOVA

2. Avem un Mântuitor minunat, în persoana Fiului Său

3. Avem iertarea păcatelor și viața veșnică

4. Avem asigurat un viitor minunat, indiferent cat de păcatosi am fost inainte de primirea mântuirii prin har, datorită credinței noastre: Isus a zis tâlharului de drumul mare: vei fi cu mine in paradis

Bucurati-va si inveseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri; caci tot asa au prigonit pe prorocii care au fost inainte de voi. (Mat.5:12)

Totusi sa nu va bucurati de faptul ca duhurile va sunt supuse; ci bucurati-va ca numele voastre sunt scrise in ceruri." (Luc.10:20)

Bucuria la vederea judecatilor drepte este justă, atât în cer cât și pe pământ:

De aceea, bucurati-va, ceruri si voi care locuiti in ceruri! Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a coborat la voi cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme." (Apoc.12:12)

"Bucura-te de ea, cerule! Bucurati-va si voi, sfintilor, apostolilor si prorocilor! Pentru ca Dumnezeu v-a facut dreptate si a judecat-o." (Apoc.18:20)

Ce sa facem ca bucuria noastra sa fie primita in ceruri?

Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua, cum si sunteti, fara aluat; caci Hristos, Pastile nostru, a fost jertfit. 

Sa praznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului.

(1Cor.5:7,8. )

1 Corinteni 5:7-8

Noua Traducere în limba Română (NTR)

7. Curățați drojdia veche, ca să fiți un aluat nou, fără drojdie, cum de fapt și sunteți, întrucât Cristos, Mielul nostru de Paște, a fost jertfit.

8. Așadar, să sărbătorim nu cu drojdia veche, nici cu drojdia răutății și ticăloșiei, ci cu azimele sincerității și adevărului.

Care este calendarul adevărat?

 Care este calendarul adevărat?

Facerea (Geneza, după Biblia Ortodoxă) 1:14. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii,

15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul." Si a fost asa.

16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele.

17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul,

18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.

19. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a patra.

Primul capitol din Biblie menționează crearea nopții și a zilei, a săptămânii, a semnelor cerești, a anotimpurilor, a anului (365 de zile, 5 ore și 48 de minute) și a anilor (grupați în săptămâni de ani și jubilee). Prima zi calendaristică din primul an, a căzut într-o zi de miercuri, a patra zi din săptămână. Soarele arată ciclul unui an și anotimpurile lui (4), prin cele două echinocții și cele două solistiții. Semnele cerești arată câte perioade are un an (12), corespunzător fiecărei luni, iar luna de pe cer arată câte zile distanță parcurge soarele prin aceste semne, adică compoziția numerică a lunilor anului. Lunile anului au o periodicitate de aproximativ 29 de zile și 12 ore. Așadar, opțiunea era de a face ca o lună să aibă 29 sau 30 de zile. La opțiunea de 29 zile se crea un an de 348 zile, grupate în 12 luni, a patru anotimpuri. La opțiunea de 30 zile se crea un an de 360 de zile. Sau exista posibilitatea alternativă cu luni de 30 și 31 de zile, cumulând 366 zile, cu o zi în plus. Exista și varianta cu alternanța lunilor în 30, 30, 31, fiecare anotimp fiind astfel egal cu 91 de zile, cu o zi în minus (364 de zile). 

Care este cea mai bună variantă din aceste posibilități? Este evident că la oricare dintre ele este nevoie de o ajustare a calendarului. Tocmai de aceea s-a făcut săptămâna de șapte ani, prin care se indica că este nevoie de o săptămână în plus, din șapte în șapte ani, acest lucru fiind marcat și de anul sabatic.

După acest calendar, ”o anumită zi din lună cade în aceeaşi zi a săptămânii în fiecare an; de ex. Anul Nou cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Unii teologi au sugerat, ca o soluţie la problema datării Cinei de pe urmă, că Isus a celebrat Paştele în conformitate cu acest calendar, adică, într-o marţi seara.”

BIBLIOGRAFIE

A. Jaubert, The Date of the Last Supper, 1963.

Sursa Dictionar Biblic 

Care a fost poziția soarelui în anul 1 Anno Mundi (Anul Lumii), la 1 Nisan? Evident că poziția de la echinocțiul de primăvară. Care a fost poziția lunii la în anul 1 Anno Mundi (Anul Lumii), la 1 Nisan? A fost lună nouă. Dar ca să ai lună nouă și în anul următor, nu este posibil din cauza decalajului de 12 ore în fiecare lună, fiindcă luna nouă apare după fiecare 29 zile și 12 ore. Astfel, într-un an vom avea 144 de ore lipsă, adică cu 6 zile în minus, la anul lunar, plus, la cele 6 zile ne rămân de adăugat încă 5 zile, la anul solar. Iată de ce, calcularea anului nou după faza lunii noi este o absurditate. Confuzia vine din cauza sărbătorilor lunilor noi, care probabil nu aveau nimic comun cu datarea lunilor anulului, ci erau sărbători care nu aveau legătură cu calendarul.

Cum este posibil ca 14 Nisan să fi fost la 24 martie în anul 2024, duminica, iar anul acesta (în 2025) să fie sâmbătă, 12 aprilie, iar anul viitor în 2026, joi, 2 aprilie? Pe bune?

Ptr. cititorii de limbă maghiară

Melyik a helyes naptár?

1Mózes 1:14 (A Teremtés Könyve, az Ortodox Biblia szerint). És monda Isten: Legyenek fények az égboltozaton, hogy megvilágosítsák a földet, és elválasszák a nappalt az éjszakától; és legyenek jelek, évszakok, napok és éveknek,

15. És legyenek világosságok az ég mennyezetén, hogy világítsanak a földön. És így volt.

16. Isten megalkotta a két nagy fényt: a nagyobbat, hogy uralkodjon a nappalon, és a kisebbet, hogy uralkodjon az éjszakán; és a csillagokat.

17. És helyezte őket Isten az ég mennyezetére, hogy világítsanak a földre,

18. Uralkodni a nappal és az éjszaka felett, és elválasztani a világosságot a sötétségtől. És Isten látta, hogy ez jó.

19. És lőn este és lőn reggel, negyedik nap.

A Biblia első fejezete megemlíti az éjszaka és a nappal, a hét, az égi jelek, az évszakok, az év (365 nap, 5 óra és 48 perc) és az évek (az évek heteire és a jubileumokra csoportosítva) teremtését. Az első év első naptári napja szerdára, a hét negyedik napjára esett. A Nap mutatja az év ciklusát és évszakait (4), a két napéjegyenlőségen és a két napfordulón keresztül. Az égi jelek azt mutatják, hogy egy évnek hány periódusa van (12), az egyes hónapoknak megfelelően, az égen lévő hold pedig azt, hogy a nap ezeken a jeleken keresztül hány napot utazik, vagyis az év hónapjainak számszerű összetételét. Az év hónapjainak gyakorisága körülbelül 29 nap és 12 óra. Tehát a lehetőség az volt, hogy egy hónap 29 vagy 30 napos legyen. A 29 napos opció 348 napos évet hozott volna létre, 12 hónapra csoportosítva, négy évszakkal. A 30 napos opció 360 napos évet hoz létre. Vagy volt egy alternatív lehetőség 30 és 31 napos hónapokkal, összesen 366 nappal, egy plusz nappal. Volt olyan változat is, amelyben a hónapok váltakozása 30, 30, 31 között volt, így minden évszak 91 napos volt, egy nappal kevesebbel (364 nap).

Mi a legjobb megoldás ezek közül a lehetőségek közül? Nyilvánvaló, hogy bármelyiket veszük, naptári beállítást igényel. Pontosan ezért hozták létre a hétéves hetet, jelezve, hogy hétévente szükség volt egy plusz hétre, ezt is jelzi a szombatév.

E naptár szerint „a hónap egy bizonyos napja minden évben a hét ugyanazon napjára esik; például újév napja mindig szerdára esik. Egyes teológusok az utolsó vacsora datálási problémájának megoldásaként azt javasolták, hogy Jézus e naptár szerint ünnepelje a húsvétot, azaz kedd este”.

BIBLIOGRÁFIA

A. Jaubert, Az utolsó vacsora dátuma, 1963.

Forrás Biblia szótár

Mi volt a Nap helyzete 1. Anno Mundi-ban (a világ éve), Niszán 1-jén? Nyilvánvalóan a tavaszi napéjegyenlőségi helyzet. Mi volt a Hold helyzete 1. Anno Mundi-ban (a világ éve), Niszán 1-jén? Újhold volt. De hogy a következő évben újhold legyen, ez nem lehetséges a havi 12 órás kihagyás miatt, mivel az újhold minden 29 nap és 12 óra után következik be. Így egy évben 144 hiányzó óra lesz, vagyis 6 nappal kevesebb, a holdévben, plusz ehhez a 6 naphoz még hozzá kell adni 5 napot, a napévben. Ezért abszurd az újévet az újhold fázisával számolni. A zavart az újhold ünnepe okozza, amelynek valószínűleg semmi köze nem volt az év hónapjainak dátumához, de olyan ünnepségek voltak, amelyek nem kapcsolódnak a naptárhoz.

Hogyan lehetséges, hogy a Nisan 14, 2024-ben március 24-én volt, vasárnap, idén (2025-ben) április 12-én, szombaton, jövőre pedig 2026-ban, csütörtökön, április 2-án lesz? Igazán?