Patru școli despre Dumnezeu

 În creștinătate există patru curente importante de gândire despre Dumnezeu

1. Patertheismul, credința că doar Tatăl este Dumnezeu

2. Trinitarismul, credința că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă, adică compun aceeași ființă. De aceea în unele icoane vechi din cultura populară sau biserici (cum ar fi biserica de lemn din satul Năsal, com Țaga, jud Cluj), ”Dumnezeu” este închipuit și pictat cu un singur cap, dar cu patru ochi, trei nasuri și guri, trei bărbii, două mâini, și patru picioare. Teologii trinitariști neagă această viziune populară și o consideră de neexplicat, o taină.

3. Triteismul, credința că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt nu un singur Dumnezeu deoființă, ci trei ființe Dumnezei distincți (separați). Doctrina este mai degrabă un ”triou”, decât doctrina de ”trei în unul”. Ei nu se numesc triteiști, aceasta fiind o poreclă dată de adversari, deoarece ei nu cred în sintagma de ”trei în unul” și nu folosesc expresia ”Sfânta Treime”. Este posibil ca această doctrină să fi evoluat dintr-o doctrina premergătoare arianismului, fiind susținută și de arieni, căci ea se regăsește și este combătută în secolele  3-7, fiind revigorată de EG White și mormonul Joseph Smith, iar în România de Alin Ișfa un fost diacon la Martorii lui Iehova, care s-a retras din cult (vezi pagina web caleacrestina).

4. Patripasianismul (numit și ”modalism”), credința că Tatăl și Fiul sunt aceeași ființă (deoființă), în sensul că Dumnezeu Tatăl a venit în lume și a suferit pe cruce, acesta fiind personal în Isus Christos. Acești creștini cred că Isus din Nazaret este identic cu Dumnezeu Tatăl, care pe pământ și-a zis Fiul lui Dumnezeu, iar după înălțare a fost cunoscut ca Duhul Sfânt. Ei nu cred că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt ar fi o treime a deoființei, nici că ei sunt separați, ci că aceste denumiri le poartă același Dumnezeu, care a venit în lume și suferit pe cruce. Azi li se spune branhamiști și swedenborgiști. 

În imagine icoana de la Năsal. 

Elohim: Plural sau Singular? (Partea 1) de Nehemia Gordon

 Elohim: Plural sau Singular? (Partea 1) de Nehemia Gordon 

Copyright © 2002, 2007. 

La început, Elohim a creat cerurile și pământul.

 Geneza 1:1 

Elohim Referindu-se la Adevăratul Dumnezeu Cuvântul ebraic pentru Dumnezeu este Elohim. Cuvântul Elohim se termină cu sufixul masculin plural -im "-ִםי". Din aceasta am putea concluziona că Elohim semnifică un plural numeric și îl putem traduce în consecință prin zei. Prin plural numeric înțelegem un substantiv care indică mai mult de unul din ceva; opusul pluralului numeric este singularul numeric. 

De exemplu, Singular numeric: Dumnezeu, băiat, bărbat, cerb, 

Plural numeric: dumnezei, băieți, bărbați, cerbi 

Concluzia eronată că Elohim este un plural numeric doar pentru că are un sufix de plural s-ar baza pe o înțelegere incompletă a limbii ebraice. În ebraică, un substantiv numeric plural are trei caracteristici: 1. Primește un sufix de plural; 2. Primește un verb la plural; 3. Primește un adjectiv la plural. Prima caracteristică, sufixul de plural, este familiară vorbitorului de limba engleză. În limba engleză, majoritatea substantivelor au sufixul de plural „s” sau „es”. De exemplu, „câine” este singular, în timp ce „câini” este plural. Ebraica adaugă o altă dimensiune prin potrivirea adjectivului și a verbului cu substantivul. În ebraică, un substantiv la plural primește un verb la plural și un adjectiv la plural. În schimb, verbele și adjectivele în engleză nu se schimbă pentru a se potrivi cu substantivul.1 De exemplu, în engleză: Singular: Câinele mare a fost păzit. Plural: Câinii mari au fost păziți.

Nota 1 În limba engleză, persoana a treia singular la timpul prezent are într-adevăr o formă diferită de verbul obișnuit la timpul prezent. De exemplu, „El păzește”, dar „ei păzesc”, „eu păzesc”, „noi păzim” etc. Acesta nu este același lucru cu verbul ebraic, care se schimbă în funcție de număr, persoană și gen, astfel încât trecutul și viitorul au fiecare zece forme verbale diferite în funcție de număr, persoană și gen, în timp ce prezentul are patru astfel de forme.

Dar în ebraică: 

Singular: Câinele cel mare (sg) (el) s-a așezat. 

Plural: Câinii cei mari (pl) (ei) s-au așezat. 

Pentru a determina dacă Elohim înseamnă „Dumnezeu” la singular sau „zei” la plural, trebuie să ne uităm nu doar la sufixul -im de la sfârșitul cuvântului Elohim, ci și la adjectivele și verbele care îl însoțesc. Dacă adjectivele și verbele sunt la plural, atunci am fi forțați să concluzionăm că Elohim este, de asemenea, la plural. Totuși, dacă adjectivele și verbele sunt la singular, atunci am ști cu certitudine că Elohim denotă un Dumnezeu singular. Chiar în primul verset al Torei citim bara elohim care înseamnă „Elohim (el) a creat”. În ebraică, verbul bara înseamnă literal „el a creat”, indicând faptul că Elohim este înțeles ca fiind un singular numeric. Dacă Elohim ar fi un plural numeric, versetul ar fi spus bar’u elohim „Elohim (ei) au creat” cu verbul la plural bar’u. Într-adevăr, cuvântul Elohim apare cu sufixul masculin plural -im de peste 2000 de ori în Scripturile ebraice și practic în fiecare caz are un verb la singular. De exemplu, sintagma „Și Elohim i-a vorbit lui Moise” are întotdeauna verbul singular vayedaber („și el a vorbit”) și niciodată verbul plural vayedabru („și ei au vorbit”). Același lucru se poate găsi și cu adjectivul. Adjectivul pentru Elohim este singular, nu plural. Astfel, îl găsim pe Elohim tsadik „drept (sg) Elohim” (Psalmul 7:10) cu adjectivul singular tsadik. Nu găsim elohim tsadikim „drepții (pl) Elohim” cu adjectivul plural tsadikim. Faptul că Elohim are un verb la singular și un adjectiv la singular dovedește că Elohim semnifică un singur Dumnezeu, chiar dacă are terminația de plural -im.

Pluralul „Majestuos”

De ce are Elohim un sufix de plural dacă este un singular numeric cu un verb la singular și un adjectiv la singular?

Ebraica are un tip special de plural care are un sufix de plural, chiar dacă semnifică un singular numeric cu un verb la singular și un adjectiv la singular. Acesta se numește „plural majestuos”. Semnificația sufixului de plural la pluralul majestuos nu este că există mai mult de un substantiv, ci că substantivul este „mare, absolut sau maiestic”. De exemplu, adon înseamnă „stăpân”, în timp ce adonim (Isaia 19:4; Maleahi 1:6) cu sufixul de plural masculin înseamnă „mare stăpân, domn”. Astfel citim: „Îi voi întemnița pe egipteni în mâna unui domn aspru; și un rege aprig va domni peste ei” (Isaia 19:4). În acest verset, regele feroce care va înrobi Egiptul este descris ca un adonim kasheh „un domn (pl) aspru (singur)”. Cuvântul pentru „domn” în acest verset este adonim , care are sufixul de plural. Cu toate acestea, adjectivul „aspru” este forma de singular kasheh (și nu pluralul kashim). În acest exemplu, sufixul de plural atașat cuvântului adonim nu îl transformă într-un plural numeric („stăpâni”), ci îi amplifică sensul („mare stăpân, domn”). Deoarece adonim este un plural maiestuos, primește adjectivul singular kasheh  („aspru”) și nu adjectivul plural kashim  care ar fi necesar pentru un plural numeric. Cuvântul ba’al înseamnă și „stăpân”, în timp ce be’alim cu sufixul masculin plural înseamnă „mare stăpân, proprietar”. De exemplu, în Exodul 21, proprietarul „boului care împunge” este denumit în mod repetat be’alim  „proprietar”.2 Cuvântul be’alim are sufixul de plural chiar dacă boul este deținut de o singură persoană. În acest caz, sufixul de plural amplifică substantivul, insuflându-l cu o conotație de „proprietar absolut, stăpân complet”. Deoarece „proprietar” este un plural maiestuos, primește un verb la singular. De exemplu, citim despre proprietarul neglijent al cărui bou a ucis: „boul va fi ucis cu pietre, iar proprietarul va fi omorât (yumat)” (Exod 21:29). Verbul yumat care înseamnă „va fi omorât” este la singular, chiar dacă cuvântul pentru „proprietar” be’alim are sufixul de plural. Caracteristica comună a pluralului maiestuos este că are sufixul de plural în timp ce denotă un obiect singular și, ca urmare, primește adjective și verbe la singular.3 Elohim este pur și simplu un exemplu de plural maiestuos care înseamnă „marele Dumnezeu”, iar dovada acestui fapt este că primește adjectivul și verbul la singular.

Nota 2 De exemplu, Exod 21:29 Rețineți că sufixul de plural este alcătuit din sufixul de plural regulat -ִםי combinat cu sufixul posesiv (=al său). Forma de singular cu același sufix posesiv ar fi fost  ב. 

Nota 3 Ocazional, un plural intensiv primește un verb sau un adjectiv la plural prin principiul „atracției”, de exemplu, Gen 20:13; Iosua 24:19; 1Sam 28:13-14; vezi Gesenius §145u3 și §146a. Totuși, acest lucru nu le face plurale numerice, vezi în special ultimul exemplu enumerat mai sus.

Când Elohim, pluralul maiestuos, nu se referă la Dumnezeul lui Israel

Forma de plural maiestuos a lui Elohim nu implică faptul că există ceva multiplu în legătură cu Dumnezeu. Putem vedea acest lucru clar din puținele cazuri în care forma de plural maiestuos a lui Elohim este folosită pentru a se referi la altcineva decât YHWH. De exemplu, în Exod 7:1, YHWH îi spune lui Moise că îl va face un Elohim pentru Faraon: „Iată, te-am făcut un Elohim pentru Faraon, iar fratele tău Aaron va fi profetul tău” (Exod 7:1). Cu siguranță, aceasta nu înseamnă că YHWH l-a făcut pe Moise un zeu, ci mai degrabă că el va vorbi cu Faraonul cu autoritate prin Aaron, care va servi ca purtător de cuvânt al său, în felul în care profeții servesc ca purtători de cuvânt ai lui YHWH. În mod clar, nu există nimic multiplu în legătură cu Moise, chiar dacă a fost făcut un Elohim pentru Faraon.4 În rare ocazii, Elohim este folosit ca plural maiestuos chiar și atunci când se referă la zei păgâni. De exemplu, „Și s-au închinat Aștoretului, Elohimului sidonienilor, lui Chemoș, Elohimul Moabului, și lui Milcom, Elohimul copiilor lui Amon.” (1 Regi 11:33). Aici vedem trei zeități păgâne, fiecare dintre ele fiind numită Elohim. Evident, cartea Regilor nu spune că vreuna dintre aceste zeități false este un „mare Dumnezeu”. Dimpotrivă, versetul continuă să-i mustre pe israeliți pentru că li se închină. Cu toate acestea, sidonienii, moabiții și amoniții își considerau zeitățile ca fiind mari zei și, în acest caz, Scriptura folosește termenii folosiți de păgâni înșiși pentru a se referi la propriile lor zeități. Desigur, Aștoretul, Chemoșul și Milkom sunt denumiți Elohim, chiar dacă nu există nimic multiplu la niciunul dintre ei. În mod clar, cuvântul Elohim, atunci când se referă la YHWH, este un plural maiestuos, care este un singular numeric, având un verb la singular și un adjectiv la singular. Acest plural maiestuos este pur și simplu o formă gramaticală care denotă măreție, fără nicio implicație că obiectul în sine este o pluralitate sau o multiplicitate. 4 Moise a fost, de asemenea, făcut Elohim pentru Aaron (Exod 4:16). Dacă susținem că Elohim implică multiplicitate, atunci trebuie să admitem că Moise a fost, de asemenea, o multiplicitate, alături de Chemoș, zeitatea păgână a moabiților, și de Milkom, zeitatea păgână a amoniților.

Nota 4: Moise a fost, de asemenea, făcut un Elohim pentru Aaron (Exod 4:16).

Ce înseamnă numele lui Dumnezeu (părerea unui rabin evreu)

 La postarea mea „Critica constructivă a Bibliei Fidelă - Cluj (adresată traducătorilor) de către Viorel Raţiu”, cineva a venit cu ideea că Tetragramma, indicând cele patru litere ebraice din numele lui Dumnezeu, ar fi o abreviere a expresiei ”(Eu) sunt cel ce sunt” în ebraică Ehyeh aser ehyeh”.

Redau aici comentariile, ca să vedeți:

Anonim6 iunie 2025 la 01:19

Faptul că insiști cu pronunția tetagramei care este doar o expresie și o transliterație a acelor litere ,arată două lucruri:ori n-ai informația corectă ori ai o erezie la baza învățăturii tale.Traducerea Cornilescu este și va rămâne traducerea cea mai ,,tare,,dar ai nevoie de nașterea din nou ,din Duh,. să poți crede.Dacă ai erezii ai o șansă dacă n-ai înțeles încă ce înseamnă a TRADUCE și a REDA un înțeles dntr-o altă limbă.

Răspunsuri

Anonim6 iunie 2025 la 08:47

Cornilescu este o redare ce se bazează pe textul Bibliei Segond. https://ro.everand.com/book/358175488/Biblie-Nr-2-Roman%C4%83-Francez%C4%83-Cornilescu-1921-Louis-Segond-1910

Anonim6 iunie 2025 la 08:56

Interesant este că Louis Segond pe care se bazează și Cornilescu, redă numele lui Dumnezeu, prin Eternul. Este o varianta de redare apropiată de sensul etimologic al numelui divin.

Biblioteca Online Creştinism Clasic6 iunie 2025 la 08:28

Noul Testament Grec Român

https://ntgr2022.blogspot.com/

BIBLIA APOSTOLICĂ

O nouă traducere în limba română

(Proverbe 16:20 - Plângeri 3:24)

"Sfinţească-se numele Tău" Matei 6:9

https://bnd2023.blogspot.com/

Anonim6 iunie 2025 la 14:51

Tetagrama este o abreviere a expresiei Eu sunt Cel ce sunt de ex republica socialsta romania RSR,si acum la RSR pun ce vocale vreau RiSiRi RoSiRu etc....denumirea de yehova din expresia Eu sunt Cel ce sunt e o mare greseala,total fals.Ce nume poate avea Cel ce are toata puterea,Tatal :a lasat omului familia sa aiba conceptul de tata si legea cu capii de familie sa intelegem venirea Fiului si intaietatea care o are primul nascut,Creator,Salvator....etc... toate numele lui sunt atribute specifice .Am scris adevarul.Exact ca si nume propriu vorbit lui Moise a zis ,,Cel ce se numeste Eu sunt te-a trimis si Eu sunt Dumnezeul lui Avram ...Isac ..si Iacov.Iata numele meu ...Restul ce se voebeste pe subiectul acesta e aiureala,oameni religiosi si evrei care n-au credinta

Biblioteca Online Creştinism Clasic7 iunie 2025 la 06:18

Tetragramma nu este o abreviere a expresiei 'Eu sunt Cel ce sunt', ci - NUMELE lui Dumnezeu este Iehova. Cuvântul ”Dumnezeu” nu este un nume, ci un atribut al măririi Sale (titlu). Dumnezeu nu are mai multe nume, ci doar unul singur, care trebuie sfințit (Matei 6:9): Yehovah, transcris în pronunție română ca Iehova. Conform savantului evreu de rit karait, Nehemia Gordon, traducătorul Sulurilor de la Marea Moartă: ”În ebraică, Yehovah este de fapt o combinație de trei forme verbale: Hayah „el a fost”, Hoveh „el este” și Yih’yeh „el este acum și va continua să fie în viitor”. Împreună, Hayah, Hoveh și Yih'yeh se combină în numele Yehovah.” 

După cum se vede din expunerea savantului, Tetragramma nu conține nimic din expresia Ehyeh aser ehyeh, ci se compune din cuvintele Hayah, Hoveh și Yih’yeh.  În textul ebraic nu există fraza inventată de D. Cornilescu la Exodul 3:14: Dumnezeu a zis lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt." Şi a adăugat: "Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: "Cel ce Se numeşte "Eu sunt", m-a trimis la voi." 

Textul original din ebraică sună ca în Biblia ortodocșilor la Exodul 3:14: Atunci Dumnezeu a raspuns lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt". Apoi i-a zis: "Asa sa spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!" Cornilescu spune ceea ce textul ebraic nu spune, că numele lui Dumnezeu este "Eu sunt", adică în ebraică ”Ehyeh”, pe când în ebraică numele Tatălui este Yehovah.

Ștergere

Tăcerea în saluturi cu privire la o a treia persoană a Dumnezeirii

 Am scris un articol duminică, 24 iulie 2016, având titlul ”Modificări în Biblie, făcute de Biserica Romano-Catolică pentru a sprijini doctrina trinităţii”.

În prima parte a acestui articol am precizat următoarele:

”1 Corinteni 1:3 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, de la Domnul Isus Christos şi de la Duhul Sfânt, Avocatul nostru!

Dragi cititori,

Aşa ar exista un salut - ca cel de sus – dacă o anumită doctrină ar fi fost predată de apostoli. Noi ştim din Biblie că SINGURUL mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, este Domnul Isus şi nu o a treia persoană ipotetică. Tăcerea în saluturi cu privire la o a treia persoană este destul de grăitoare.”

În Biblie nu există nicăieri expresii ca: sfânta treime, trinitate, a treia persoană a divinității, a treia persoană a dumnezeirii, a treia persoană a sfintei treimi, a treia persoană a lui dumnezeu. Deci este evident de ce această persoană ipotetică nu apare deloc în saluturile primilor creștini, din Biserica Apostolică.    

Azi am dat de un articol excelent pe această temă, pe blogul ”MIȘCAREA PROADVENT RESTAURAREA ÎNCHINĂRII BIBLICE”, pe care vi-l recomand:

marți, 28 octombrie 2014

”Salutul apostolilor - salutul ”ștampilă” al epistolelor

"HAR SI PACE DE LA DUMNEZEU , TATAL NOSTRU, SI DE LA DOMNUL ISUS HRISTOS" Biblia se numeste ca fiind descoperire, revelatia lui Dumnezeu. Ne place Noul Testament, si cu predilectie evangheliile apostolilor. Dar epistolele apostolilor care urmeaza dupa evanghelii sunt pur si simplu delicioase, ca ne amintesc de savoarea crestinismului primitiv, un crestinism plin de dragoste si evlavie. Priviti numai forma de salut a fiecarui apostol, indiferent care, de la Romani pana la Apocalipsa, si veti observa ceva extraordinar, ce nu poate fi interpretat gresit, eroarea este 0,0%. Fiecare apostol isi incepe scrisoarea sau epistola sa, cu un salut specific, inconfundabil, care ne transmite originalitatea si maretia mesajului crestin, ca fiind direct din partea lui Dumnezeu Tatal si a Fiului Sau, Hristos! Aici este semnatura Cerului si autoritatea suprema prin care apostolii sunt investiti sa prezinte Cuvantul adevarului: "Har si pace de la Dumnezeul nostru si de la Isus Hristos, Domnul nostru!" SPUNETI SI VOI TUTUROR, si din inima, ACEASTA SALUTARE SFANTA! Romani 1,7.u.p.; 1 Cor.1,3 ; 2 Cor.1,2; Gal.1,3; Efes.1,2;Fil.1,2; Col.1,2 u.p.;1 Tes.1,1 u.p.;2Tes.1,2; 1 Tim.1,2; 2Tim.1,2; Tit 1,4 u.p.; Filimon 3; Iacov 1,1; 1 Petru 1,2.3; 2 Petru 1,2; 1 Ioan 1,3; 2 Ioan 3; Iuda 1; Apocalipsa 1,4.5”

https://intoarcerealainceput.blogspot.com/2014/10/salutul-apostolilor-salutul-viitorului.html

Cugetări apologetice (recomandare youtube)

  Să medităm împreună

Vă recomand articolul având titlul "Păcat şi pedeapsă, har şi mântuire" (ocupă poziţia şapte în lista celor mai frecventatea articole de pe blogul harsimantuire)
https://harsimantuire.blogspot.com/2014/02/despre-starea-de-pacat-har-judecata-si.html

 
Iar pentru retrospectiva mai uşoară a celor postate recent pe FB, vă recomand articolul "Libertatea glorioasă a copiilor lui Dumnezeu" (ocupă poziţia zece în lista celor mai frecventate articole de pe acest blog) https://harsimantuire.blogspot.com/2014/02/libertatea-copiilor-lui-dumnezeu.html

Prima poziţie din cele mai frecventate articole de pe acest blog ocupă articolul "Pentru Cei Sinceri Din Orice Casă A Credincioşilor"

https://harsimantuire.blogspot.com/2014/02/pentru-cei-sinceri-din-casa.html 

După ce veți citi cu atenție aceste articole, vă recomand cele două expuneri video, de mai jos. Nu sunt de acord cu tot ce spune (de ex. nemurirea sufletului), dar sunt anumite lucruri bine explicate în aceste două expuneri. Altele le-am explicat - cred că mai bine - cum ar fi moartea copiilor care au murit la potop, la Sodoma și Gomora sau în Canaan.

89. Stela lui Merneptah și inscripția de la Soleb despre Israel

https://www.youtube.com/watch?v=uM2Pk2LnZCY

87. Genocid în Vechiul Testament?

https://www.youtube.com/watch?v=W7MkjNifr5c