Care este calendarul adevărat?

 Care este calendarul adevărat?

Facerea (Geneza, după Biblia Ortodoxă) 1:14. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii,

15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul." Si a fost asa.

16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele.

17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul,

18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.

19. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a patra.

Primul capitol din Biblie menționează crearea nopții și a zilei, a săptămânii, a semnelor cerești, a anotimpurilor, a anului (365 de zile, 5 ore și 48 de minute) și a anilor (grupați în săptămâni de ani și jubilee). Prima zi calendaristică din primul an, a căzut într-o zi de miercuri, a patra zi din săptămână. Soarele arată ciclul unui an și anotimpurile lui (4), prin cele două echinocții și cele două solistiții. Semnele cerești arată câte perioade are un an (12), corespunzător fiecărei luni, iar luna de pe cer arată câte zile distanță parcurge soarele prin aceste semne, adică compoziția numerică a lunilor anului. Lunile anului au o periodicitate de aproximativ 29 de zile și 12 ore. Așadar, opțiunea era de a face ca o lună să aibă 29 sau 30 de zile. La opțiunea de 29 zile se crea un an de 348 zile, grupate în 12 luni, a patru anotimpuri. La opțiunea de 30 zile se crea un an de 360 de zile. Sau exista posibilitatea alternativă cu luni de 30 și 31 de zile, cumulând 366 zile, cu o zi în plus. Exista și varianta cu alternanța lunilor în 30, 30, 31, fiecare anotimp fiind astfel egal cu 91 de zile, cu o zi în minus (364 de zile). 

Care este cea mai bună variantă din aceste posibilități? Este evident că la oricare dintre ele este nevoie de o ajustare a calendarului. Tocmai de aceea s-a făcut săptămâna de șapte ani, prin care se indica că este nevoie de o săptămână în plus, din șapte în șapte ani, acest lucru fiind marcat și de anul sabatic.

După acest calendar, ”o anumită zi din lună cade în aceeaşi zi a săptămânii în fiecare an; de ex. Anul Nou cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Unii teologi au sugerat, ca o soluţie la problema datării Cinei de pe urmă, că Isus a celebrat Paştele în conformitate cu acest calendar, adică, într-o marţi seara.”

BIBLIOGRAFIE

A. Jaubert, The Date of the Last Supper, 1963.

Sursa Dictionar Biblic 

Care a fost poziția soarelui în anul 1 Anno Mundi (Anul Lumii), la 1 Nisan? Evident că poziția de la echinocțiul de primăvară. Care a fost poziția lunii la în anul 1 Anno Mundi (Anul Lumii), la 1 Nisan? A fost lună nouă. Dar ca să ai lună nouă și în anul următor, nu este posibil din cauza decalajului de 12 ore în fiecare lună, fiindcă luna nouă apare după fiecare 29 zile și 12 ore. Astfel, într-un an vom avea 144 de ore lipsă, adică cu 6 zile în minus, la anul lunar, plus, la cele 6 zile ne rămân de adăugat încă 5 zile, la anul solar. Iată de ce, calcularea anului nou după faza lunii noi este o absurditate. Confuzia vine din cauza sărbătorilor lunilor noi, care probabil nu aveau nimic comun cu datarea lunilor anulului, ci erau sărbători care nu aveau legătură cu calendarul.

Cum este posibil ca 14 Nisan să fi fost la 24 martie în anul 2024, duminica, iar anul acesta (în 2025) să fie sâmbătă, 12 aprilie, iar anul viitor în 2026, joi, 2 aprilie? Pe bune?

Ptr. cititorii de limbă maghiară

Melyik a helyes naptár?

1Mózes 1:14 (A Teremtés Könyve, az Ortodox Biblia szerint). És monda Isten: Legyenek fények az égboltozaton, hogy megvilágosítsák a földet, és elválasszák a nappalt az éjszakától; és legyenek jelek, évszakok, napok és éveknek,

15. És legyenek világosságok az ég mennyezetén, hogy világítsanak a földön. És így volt.

16. Isten megalkotta a két nagy fényt: a nagyobbat, hogy uralkodjon a nappalon, és a kisebbet, hogy uralkodjon az éjszakán; és a csillagokat.

17. És helyezte őket Isten az ég mennyezetére, hogy világítsanak a földre,

18. Uralkodni a nappal és az éjszaka felett, és elválasztani a világosságot a sötétségtől. És Isten látta, hogy ez jó.

19. És lőn este és lőn reggel, negyedik nap.

A Biblia első fejezete megemlíti az éjszaka és a nappal, a hét, az égi jelek, az évszakok, az év (365 nap, 5 óra és 48 perc) és az évek (az évek heteire és a jubileumokra csoportosítva) teremtését. Az első év első naptári napja szerdára, a hét negyedik napjára esett. A Nap mutatja az év ciklusát és évszakait (4), a két napéjegyenlőségen és a két napfordulón keresztül. Az égi jelek azt mutatják, hogy egy évnek hány periódusa van (12), az egyes hónapoknak megfelelően, az égen lévő hold pedig azt, hogy a nap ezeken a jeleken keresztül hány napot utazik, vagyis az év hónapjainak számszerű összetételét. Az év hónapjainak gyakorisága körülbelül 29 nap és 12 óra. Tehát a lehetőség az volt, hogy egy hónap 29 vagy 30 napos legyen. A 29 napos opció 348 napos évet hozott volna létre, 12 hónapra csoportosítva, négy évszakkal. A 30 napos opció 360 napos évet hoz létre. Vagy volt egy alternatív lehetőség 30 és 31 napos hónapokkal, összesen 366 nappal, egy plusz nappal. Volt olyan változat is, amelyben a hónapok váltakozása 30, 30, 31 között volt, így minden évszak 91 napos volt, egy nappal kevesebbel (364 nap).

Mi a legjobb megoldás ezek közül a lehetőségek közül? Nyilvánvaló, hogy bármelyiket veszük, naptári beállítást igényel. Pontosan ezért hozták létre a hétéves hetet, jelezve, hogy hétévente szükség volt egy plusz hétre, ezt is jelzi a szombatév.

E naptár szerint „a hónap egy bizonyos napja minden évben a hét ugyanazon napjára esik; például újév napja mindig szerdára esik. Egyes teológusok az utolsó vacsora datálási problémájának megoldásaként azt javasolták, hogy Jézus e naptár szerint ünnepelje a húsvétot, azaz kedd este”.

BIBLIOGRÁFIA

A. Jaubert, Az utolsó vacsora dátuma, 1963.

Forrás Biblia szótár

Mi volt a Nap helyzete 1. Anno Mundi-ban (a világ éve), Niszán 1-jén? Nyilvánvalóan a tavaszi napéjegyenlőségi helyzet. Mi volt a Hold helyzete 1. Anno Mundi-ban (a világ éve), Niszán 1-jén? Újhold volt. De hogy a következő évben újhold legyen, ez nem lehetséges a havi 12 órás kihagyás miatt, mivel az újhold minden 29 nap és 12 óra után következik be. Így egy évben 144 hiányzó óra lesz, vagyis 6 nappal kevesebb, a holdévben, plusz ehhez a 6 naphoz még hozzá kell adni 5 napot, a napévben. Ezért abszurd az újévet az újhold fázisával számolni. A zavart az újhold ünnepe okozza, amelynek valószínűleg semmi köze nem volt az év hónapjainak dátumához, de olyan ünnepségek voltak, amelyek nem kapcsolódnak a naptárhoz.

Hogyan lehetséges, hogy a Nisan 14, 2024-ben március 24-én volt, vasárnap, idén (2025-ben) április 12-én, szombaton, jövőre pedig 2026-ban, csütörtökön, április 2-án lesz? Igazán?

Neveghere şi conformism în studiul Bibliei, care conduc oamenii pe "cărarea viţelului"

Neveghere şi conformism în studiul Bibliei

(Aspecte ce duc la „cărarea viţelului”)

 

 

Sunt multe exemple de neveghere în studiul Bibliei, care au dus oamenii în rătăciri, prin interpretările greşite care s-au dat. Alţii, deşi nu credeau aceste rătăciri, erau nevoiţi să le susţină pentru a nu fi ostracizaţi, contribuind astfel la formarea „cărării viţelului”. Aşa au apărut tradiţiile nebiblice. Un astfel de exemplu este sărbătoarea Crăciunului, care are o origine păgână. Iată de ce se spune în anumite zone „Bună seara lui Crăciun!”, dându-se ca răspuns „Sănătos al lui Colbos? (probabil cu sensul: Eşti sănătos colbosule (colbos înseamnă om plin de praf, drumeţ prăfuit)?)”. Ca să justifice apartenenţa lui Crăciun la sfera naraţiilor Biblie, s-a inventat povestea cum că acest Crăciun ar fi hangiul, la care au vrut să poposească Iosif şi Maria. Numai că, aceste cuvinte (Crăciun şi Colbos) nu au origine ebraică sau aramaică, nici măcar greacă, aşa că haideţi să examinăm această tradiţie.

 

Originea craciunului

 

Crăciunul provine dintr-un cuvânt slav (un fel de „saturnalie” ca la romani, potrivit lingvistului László Muradin din Cluj). Nu are nicio legătură cu Biblia, nu apare în ebraică, greacă sau aramaică, deci nu este deloc în Orientul Mijlociu. Nici primii creștini nu credeau asta. De ce nu? Pentru că nașterea Domnului Iisus Hristos a avut loc cândva toamna - turmele erau afară pe câmp noaptea, ceea ce este imposibil în jurul datei de 25 decembrie din cauza ploii reci.

 

Am preluat de la un anonim următoarele informaţii

Despre data aleasa pentru Craciun.

Daca luam de buna evanghelia lui Luca si acceptam ca atat Sf. Ioan Botezatorul cat si Isus a avut o evolutie asemenea pamantenilor, cu noua luni distanta de la concepere si pana la la nasterea naturala, la termen atunci avem primavara perioada in care s-a nascut Sf Ioan Botezatorul si toamna pentru perioada in care s-a nascut Isus, deoarece la evrei luna a şasea era în perioada august-septembrie.

 

Din păcate, politica imperială de după creştinarea impreiului roman, era să creştineze şi sărbătorile păgâne. Un exemplu îl avem în Omilia Sf. Ioan Gura de Aur – omilia este lungă dar manipulativa, scrisa cel mai probabil la comanda capilor bisericii care tocmai decisesera cu 10 ani inainte data pentru aceasta sarbatoare.

Marele Ioan Gura de Aur trece cu vederea intentionat amanunte oferite chiar de evanghelia lui Luca: Zaharia era din ceata lui Abia si deci ii venea randul la slujit undeva prin vara (luna Tamuzul, din calendarul evreiesc) si dupa ce a terminat de slujit s-a intamplat sa o lase gavida pe sotia sa.

Dupa noua luni firesti Ioan Botezatorul urma sa se nasca deci in primavara anului urmator iar diferenta intre cele doua sfinte sarcini stim tot din Luca ca era de 6 luni deci Isus urma sa se nasca in acelasi an, dar toamna. Am scris mai scurt decat Ioan cel cu gura aurita dar cred eu ca mai exact. Mentiunea cu “ceata lui Abia” a trebuit acoperita cu km de text sinuos de catre slujbasul organizatiei imperiale, pentru ca este cea care le strica calculele.

---

(Ioan Gură de Aur a fost un bun orator şi scriitor, însă aşa cum recunoaşte în una din scrierile sale, uneori sub presiune publică nu spunea chiar tot ceea ce gândea, sau chiar da înapoi din convingerile sale, fie pentru a înainta în functie bisericească (sau o păstra), fie pentru a nu fi asociat cu secta din care venise din afara creştinismului. Deci, în acest sens putem spune că, fie este vorba de nevegherea şi omiterea neintenţionată a unei  relatări clare din Biblie, fie o abatere în deplină cunoştinţă de cauză, din cauza conformismului cerut de autorităţi.)

 

CĂRAREA VIŢELULUI
(- Cam aşa este când se urmează tradiţii omeneşti şi nu Adevărul)

Intr-o zi, prin codrii seculari,
Acasă un viţel se întorcea, cum fac viţeii buni;
Dar urma lui se abătu, strâmbă cărarea, cum toti viţeii fac.

De-atunci trecura ani trei sute,
Vitelu-i mort, de bună seamă,
Dar urma după el încă-i si azi,
De ea se leaga povestea cu tâlc ce-o să vă spui.

Cărarea de viţel urmat-a fost a doua zi
De-un câine singuratic ce primprejur se întâmplă să treacă.
Apoi un înţelept berbec purtând talangă
Urmă poteca peste văi şi povârnişuri
Cu toată turma după el,
Aşa cum fac berbecii buni.
Şi din acea zi, peste unduitoare dealuri şi poiene,
O cale se croi prin codrii seculari.

Mulţi oameni se vătămau, se eschivau,
Se suceau şi se-aplecau,
Rostind vorbe de indreptăţită mânie
Din cauz-acelei strâmbe cai…
Dar urmau – nu râdeţi -
Acea dintâi hălăduire a viţelului,
Ce-astfel croi prin codri-o cale şerpuită,
Căci bietul bou se clătinase-n mers.

Trecură anii, şi cărăruia prin pădure potecă se făcu,
Întortocheată, şerpuită şi cotită;
Apoi poteca strâmbă se facu un drum
Pe care cai mulţi şi-mpovăraţi se osteneau
Sub soarele dogoritor al verii,
Făcând trei mile-n loc de una.
Şi timp de-un veac şi jumătate
Bătătoriră urmele viţelului.

Ca gândul ani în şir trecură
Şi drumul se făcu o uliţă-ntr-un sat.
Pe când niciunul nu băgă de seama
Ea deveni un bulevard aglomerat
Iar mai târziu strada principală-ntr-un oraş.
Şi uite-aşa, de două veacuri şi jumătate,
Călcau oamenii pe urmele viţelului.

În fiecare zi, o sută de mii de răzleti
Urmau viţelul în zig-zag.
Azi, peste bălăbaneala lui,
Trece traficul continental.
O sută de mii de oameni sunt conduşi
De-un viţel mort de trei sute de ani.
Ei încă urmează strâmba cale
Pierzând o suta de ani pe zi,
Atât de-ndatoraţi se simt
Din reverenţă pentru precedentul consacrat.

Asta ne-nvaţa o lectie morală,
De-aş fi hirotonit, aş predica-o;
Căci omul e-nclinat să calce-orbeşte
Pe calea viţelească de gândire,
Luptând din zori şi până seara
Să ţină ce-a vazut făcând pe alţii

Urmează-n sus şi-n jos calea bătută
Se duc şi vin, dar nu se-abat
De la cărarea şerpuită, ţinută de strămoşi.
Ei cărarea o socotesc sacru făgaş
De-a lungul căruia viaţa şi-o trăiesc.

Dar ce mai râd bătrânii înţelepţi, zei ai pădurii,
Ce l-au văzut pe cel ce-ntâi deschis-a drumul: un viţel.
Ehei, ce multe ne-ar putea-nvăţa povestea mea,
Dar nu-s hirotonit, aşa că n-o pot predica.

- SAM WALTER FOSS-

Morala? Din păcate, noi oamenii suntem obişnuiţi să ducem un obicei sau o tradiţie oricât de grea, păguboasă sau nelogică este (Marcu 7:9).

Un frate baptist nu a mai vrut să țină Crăciunul, după ce a aflat aceste informații. Alții care au aflat și ei, l-au ținut în continuare. Care a procedat corect și de ce?