De ce modificau soferimii textul Bibliei antice?

Oamenii care copiau manuscrisele Bibliei ebraice înainte de Christos, în vremea sa si pana la existenta celui de al doilea templu erau numiţi "soferimi", adica "carturari (scribi)". Ei erau invatatii preotilor si rabinilor in materie de text biblic, una dintre atributiile lor principale fiind copierea textului manuscriselor.
Domnul Isus a condamnat in repetate randuri pe acesti carturari, alaturi de farisei si saduchei.

• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi inchideti oamenilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre nu-i lasati sa intre. (Mat.23:13)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi mancati casele vaduvelor, in timp ce, de ochii lumii, faceti rugaciuni lungi; de aceea veti lua o mai mare osanda. (Mat.23:14)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi inconjurati marea si pamantul ca sa faceti un tovaras de credinta; si, dupa ce a ajuns tovaras de credinta, faceti din el un fiu al gheenei, de doua ori mai rau decat sunteti voi insiva. (Mat.23:15)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen si lasati nefacute cele mai insemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti, si pe acelea sa nu le lasati nefacute. (Mat.23:23)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi curatati partea de afara a paharului si a blidului, dar inauntru sunt pline de rapire si de necumpatare. (Mat.23:25)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele varuite, care pe din afara se arata frumoase, iar pe dinauntru sunt pline de oasele mortilor si de orice fel de necuratenie. (Mat.23:27)
• Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi ziditi mormintele prorocilor, impodobiti gropile celor neprihaniti (Mat.23:29)

Nu e de mirare de ce unii dintre ei copiau şi transmiteau textul manuscriselor ebraice, conform traditiilor omenesti, luându-şi libertatea de a modifica pe alocuri textul. Masoretii au facut note asupra textului mostenit de la acesti scribi, pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor făcute de soferimi.

Dar ceea ce despre 134 locurile unde Sopherim substituit "Adonay" în text pentru YHVH? Au existat unele linii directoare generale ale Sopherim urmat. 
 Liniile directoare au fost:1. Aceste pasaje în care un om adresate direct lui Dumnezeu. Se pare că au considerat că nu era potrivit pentru un om, chiar și Moise, pentru a aborda pe Dumnezeu pe nume. Chiar și astăzi, nu ne-ar merge până la un rege și-l sun pe nume. Ne-ar folosi un titlu, cum ar fi "Înălțimea voastră." Noi nu ar numi președintele pe nume. Am putea să-l numim nume, dar nu l-ar numi "Bill". (Exemple: Exodul 04:10, 13; 05:22; 34: 9).2. Modificări au fost făcute în situațiile care aduc Dumnezeu într-o relație personală cu vorbitorul. Deci, "YHVH mea" a fost schimbat la "Adonay mea." (Exemple: Numeri 14:17; Judecători 6:15; 13: 8).3. Când Dumnezeu Însuși a intervenit direct în treburile oamenilor, numele său a fost eliminat, astfel Dumnezeu nu ar părea să fi obtinerea atât de personal cu doar oameni. (Exemple: 2 Kings 7: 6; Isaia 3: 17-18; 4: 4.; 07:14)4. Dacă cineva a cauzat o ocară împotriva lui Dumnezeu, pasajul a fost văzută ca un afront adus lui Dumnezeu, și numele lui Dumnezeu a fost îndepărtat. (Exemplu: 2 Kings 19:23.)5. Dacă cineva a văzut de fapt YHVH, numele lui a fost scos, astfel încât persoana a văzut "Adonay" în loc. (Exemple: Isaiah 6: 1, 8; Amos 7: 7; 9:. 1)6. Dacă "YHVH" a fost folosit de două ori în același verset, al doilea a fost de multe ori schimbat la "Adonay." (Exemplu: Exodul 04:10.)Unul Scriptură în care acest lucru se pare că nu a fost cazul este Psalmul 110: 1: ". Domnul a zis Domnului meu" Am discutat acest lucru săptămâna trecută. Aici primul "Domnul" este "YHVH", iar al doilea "Domnul" este "Adonay", în originalul ebraic. Deci avem două Ființe prezentat aici, reprezentând cei care au devenit Tatăl și pe Fiul. Dar, în versetul 5, a existat o amendament de Sopherim. "Domnul este la dreapta Ta." Se merge pe pentru a descrie lucrurile mesianice acest Domn va face. Cu toate acestea, acest "Doamne" din versetul 5 a fost de asemenea "YHVH" în originalul ebraic. Deci, acum avem un al doilea YHVH, stând de-a dreapta a primului YHVH. Sopherim schimbat această referință dublă YHVH a face problema sa dispara. Ea nu a dispărut.Să ne uităm la un viitor din cele 18 corecturile enumerate în Bullinger lui apendicele 33. 


Numeri 11:15 "Și dacă te porți așa cu mine, mă omoare, te rog, din mâna, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi, și lasă-mă să nu văd nenorocirea mea."
 Iniţial:"Și dacă te porți așa cu mine, mă omoare, te rog, din mâna, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi, și lasă-mă să nu vadă răul tău."Se pare că, Dumnezeu nu ar trebui să poată să posede rău.1 Samuel 03:13:"Căci l-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna pentru nelegiuirea pe care el știe; pentru că fiii lui s-au făcut vile, iar el nu ia oprit".Iniţial:"Căci l-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna pentru nelegiuirea pe care el știe; pentru că fiii lui blestemat pe Dumnezeu, și el nu ia oprit".Acest text a fost atenuat, deoarece a fost un lucru dur să se gândească la cineva blestema Dumnezeu.2 Samuel 12:14:"Totuși, pentru că prin această faptă ai dat mare ocazie de vrăjmașii Domnului să hulească, copilul, de asemenea, care se naște ție va muri."Iniţial:"Totuși, pentru că prin această faptă ai hulit foarte mult pe Domnul, copilul, de asemenea, care se naște ție va muri."Cum ar putea fi Regele David un hulitor? Un om după inima lui Dumnezeu! Deci, acest lucru a fost schimbat, astfel că David ar fi vehiculul prin care un - dușmani - s-ar putea hulesc pe Dumnezeu. Cu toate acestea, în original arată că Dumnezeu iartă blasfemie la pocăință, și că adulter și crimă - păcatele lui David în cauză aici - sunt considerate blasfemie.I Regi 12:16:"Așa că atunci când a văzut tot Israelul că împăratul nu a dat ascultare la ei, poporul a răspuns împăratului, spunând: Ce parte avem noi cu David nu avem moștenire cu fiul lui Isai:? La corturile voastre, Israele: a se vedea acum pentru a ta casa proprie, David. Și Israel a plecat la corturile lor. "Iniţial:"Așa că atunci când a văzut tot Israelul că împăratul nu a dat ascultare la ei, poporul a răspuns împăratului, spunând: Ce parte avem noi cu David nu avem moștenire cu fiul lui Isai:? Zeilor tăi, Israele: a se vedea acum pentru a ta casa proprie, David. Și Israel a plecat la corturile lor. "Job 07:20:"Am păcătuit;? Ce să fac la tine, O, tu păstrător de oameni ce m-ai stabilit ca un semn împotriva ta, așa că eu sunt o povară pentru mine?"Iniţial:"Am păcătuit;? Ce să fac la tine, O, tu păstrător de oameni ce m-ai stabilit ca un semn împotriva ta, așa că eu sunt o povară pentru tine?"Ar putea un simplu muritor să fie o povară pentru Dumnezeu? Sopherim nu a crezut, dar că este ceea ce a spus Iov despre el.Job 32: 3:"De asemenea, împotriva celor trei prieteni a fost aprinsă mânia Sa, pentru că au găsit nici un răspuns, și totuși au condamnat pe Iov."Iniţial:"De asemenea, împotriva celor trei prieteni a fost aprinsă mânia Sa, pentru că au găsit nici un răspuns, și totuși au condamnat pe Dumnezeu."Dar dacă lui Iov trei prieteni au condamnat numai Iov, că nu a fost o astfel de afacere mare. Dar dacă ceea ce au spus au condamnat pe Dumnezeu, așa cum se spune în original, am putea dori să studieze ceea ce au spus, astfel încât să putem evita condamnarea lui Dumnezeu noi înșine!Psalmul 10: 3:"Pentru rău se fălește cu pofta lui, iar răpitorul cei lacomi, pe care detestă Domnul."Iniţial:"Pentru rău se fălește cu pofta lui, iar blasfemiază lacom de avere, da, abhoreth Domnul."Aici este un alt loc în care a fost schimbat o trimitere peiorativ la Dumnezeu.Psalmul 106: 20:"Astfel au schimbat gloria lor în chipul unui bou care mănâncă iarbă."Iniţial:"Astfel, au schimbat slava Mea, pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă."Din nou, un comentariu depreciativ despre Dumnezeu este modificat.Ezekiel 08:17:"Atunci el mi-a zis, Ai văzut acest lucru, fiul omului? Este un lucru ușor pentru casa lui Iuda că săvârșesc ei urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara cu violență, și s-au întors la provoca mi la mânie: și, iată, ei își apropie ramura de nas ".Iniţial:"Atunci el mi-a zis, Ai văzut acest lucru, fiul omului? Este un lucru ușor pentru casa lui Iuda că săvârșesc ei urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara cu violență, și s-au întors la provoca mi la mânie: și, iată, au pus ramura de nas mea ".Nu are niciun sens ca ar incerca sa ciuda ei înșiși. Oricare ar fi expresia poate însemna, punând ramura de nas lui Dumnezeu este cu siguranta un act de rebeliune și rele împotriva lui Dumnezeu. Dar Sopherim aparent simțit că a fost derogatoriu față de Dumnezeu pentru a se referi la El ca având un nas, chiar și atunci când se utilizează o hiperbolă, ca acest verset face.Osea 4: 7:"În timp ce au crescut, astfel încât acestea să păcătuit împotriva mea:. Prin urmare, voi preface slava în ocară"Iniţial:"În timp ce au crescut, astfel încât acestea să păcătuit împotriva mea: slava Mea au au schimbat în rușine."Adevăratul sens al versetului este că atunci când oamenii păcătuiesc, ei aduc rușine spre slava lui Dumnezeu.Habbakuk 01:12:"?. Ești tu, nu din veșnicie, Doamne, Dumnezeul meu, a mea Un Sfânt noi nu va muri Doamne, ai le rânduit pentru judecată, și, O tare a lui Dumnezeu, tu i-ai stabilit pentru corectarea."Iniţial:"? Ești tu nu din veșnicie, Doamne, Dumnezeul meu, a mea Sfîntul, care nu muri Doamne, ai le rânduit pentru judecată, și, O tare a lui Dumnezeu, tu i-ai stabilit pentru corectarea."Amendament transferat de nemurire de la Dumnezeu pentru oameni. Nu are niciun sens, și nu are nici o influență asupra contextului. În forma sa inițială, glorifică pe Dumnezeu, care este nemuritor.Malachi 1: 11-12:"Căci dela răsăritul soarelui pînă la apusul cu același nume meu va fi mare printre neamuri, și în fiecare loc tămâie vor fi oferite numelui meu, și o ofertă pur: pentru Numele Meu va fi mare între păgân, zice Domnul oștirilor, dar le-ați pângărit, în care spuneți, Masa Domnului este poluată,. și rodul lui chiar carne sa, este de disprețuit ".Iniţial:"Dar voi M-ați pângărit, în care spuneți, Masa Domnului este poluat, și rodul lui, chiar carnea lui, este de disprețuit."Sopherim a dorit să protejeze Dumnezeu împotriva oamenilor, și a făcut să pară că oamenii au fost profanarea numelui lui Dumnezeu, mai degrabă decât profanarea Dumnezeu Însuși.Maleahi 3: 9:"Voi sunteți blestemați cu un blestem: pentru voi m-ați jefuit, tot poporul în întregime."Iniţial:"M-ai blestemat Voi cu un blestem: pentru voi m-ați jefuit, tot poporul în întregime."Mesajul lui Dumnezeu pentru Maleahi arată că este Dumnezeu Însuși, care este blestemat prin neascultarea de acei oameni rebeli care se presupune că sunt urmași ai lui Dumnezeu. Nu e ca oamenii sunt blestemat, dar care le-au blestemat pe Dumnezeu cu un blestem.Am văzut un număr de versete unde Sopherim, scribii antici, a făcut modificări în scripturi, nu toate au fost de ajutor. Au fost momente când acestea ar fi lăsat Dumnezeu spune ca este, și să nu încerce să se înmoaie, sau de-Personalizare, relația Dumnezeu are cu poporul Său.Din acest studiu, am văzut că Scripturile arată pe Dumnezeu ca o ființă care ne-a creat și dorește să aibă o relație cu noi. El folosește în jos și,-camasa cu maneci limba murdar, chiar termeni argou și colocviale ale poporului, pentru a arăta că El nu este distant, Vrăjitorul din Oz tip de caracter care bărbații ar trebui să curgă de la în teroare. El vrea să aibă o relație personală cu oamenii. De aceea, El folosește termeni cum ar fi "căsătoria", "fii", etc.Am văzut cum unele chiar Scripturi care arată pe Dumnezeu ca un personal, în calitate și reacția Ființă, au fost modificate de scribi care nu au vazut pe Dumnezeu ca fiind o astfel de un Dumnezeu.Este prea nedemn pentru a vorbi de oameni hulesc și dispreț pentru Dumnezeu, thumbing nasul lor pe Dumnezeu? Este prea familiar și înjositoare pentru a vorbi lui Dumnezeu stând în picioare înaintea lui Avraam, pentru a vorbi de "YHVH mea"?Trebuie să luăm Scriptura ca este vorba. Există foarte multe lucruri în Biblie care nu le înțelegem încă. Dar este important ca noi cinstim Cuvântul lui Dumnezeu, și să vrea să înțeleagă ceea ce a spus inițial. La fel de mult cum îi învățau cărturarii s-au încredințat responsabilitatea sacră de a transfera Scripturii în condiții de siguranță de la o generație la alta, a existat un grup de cărturari, The Sopherim, care nu au fost la fel de atent cu privire la aceasta ca, probabil, ar fi trebuit să fie.Acesta ar trebui să fi fost bine cunoscut cărturarii că au existat multe lucruri în Scriptură ei înșiși nu ar fi în măsură să înțeleagă, pentru multe lucruri au fost scrise pentru un timp încă în viitor, în ultimele zile. Dar au transferat acele cuvinte cu fidelitate de la timpul lor la timpul de copiii și nepoții lor.Dar a fi om, cărturarii a făcut greșeli. Unele scribii făcut greșeli în copierea, altele, cum ar fi Sopherim, a luat-o asupra lor pentru a "corecta" Scriptura în locuri. Greseli poate fi vazuta prin compararea diferitelor exemplare. Dar emendări ale Sopherim sunt găsite doar de propriile lor notații, The Massorah, în manuscrisele, și cele care nu au fost parte din nicio Biblie în imprimare până Companion Bible a fost publicat, în ultimii 100 de ani sau cam asa ceva.Acum ești înarmat cu această informație. Acest lucru ar trebui să vă țină ocupat cu Biblii pentru o vreme. Și că este întotdeauna un lucru bun.

Să ne uităm la un viitor din cele 18 corecturile enumerate în Bullinger lui apendicele 33.Genesis 18:22 (Romanian):"Și bărbații întors fețele de acolo, și a plecat spre Sodoma, dar Avraam stătea încă înaintea Domnului."Iniţial:"Și bărbații întors fețele de acolo, și a plecat spre Sodoma, dar Domnul stătea încă înainte de Avraam."Aparent, a fost înjositoare față de Dumnezeu de a avea să stea în fața lui Avraam, astfel încât Sopherim sa dovedit în jurul astfel încât cel mai mic, Abraham, ar sta în fața mai mare, Dumnezeu.Numere 11:15"Și dacă te porți așa cu mine, mă omoare, te rog, din mâna, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi, și lasă-mă să nu văd nenorocirea mea."Iniţial:"Și dacă te porți așa cu mine, mă omoare, te rog, din mâna, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi, și lasă-mă să nu vadă răul tău."Se pare că, Dumnezeu nu ar trebui să poată să posede rău. Genesis 18:22 (KJV):
"And the men turned their faces from thence, and went toward Sodom: but Abraham stood yet before the LORD."
Originally:
"And the men turned their faces from thence, and went toward Sodom: but the LORD stood yet before Abraham."
Apparently, it was demeaning to God to have Him stand before Abraham, so the Sopherim turned it around so that the lesser, Abraham, would stand before the greater, God.

Genesis 18:22 (Romanian):"Și bărbații întors fețele de acolo, și a plecat spre Sodoma, dar Avraam stătea încă înaintea Domnului."Iniţial:"Și bărbații întors fețele de acolo, și a plecat spre Sodoma, dar Domnul stătea încă înainte de Avraam."Aparent, a fost înjositoare față de Dumnezeu de a avea să stea în fața lui Avraam, astfel încât Sopherim sa dovedit în jurul astfel încât cel mai mic, Abraham, ar sta în fața mai mare, Dumnezeu. 

Mostra din cele optsprezece schimbari (modificari) in textul Bibliei ebraice antice

Savantii care s-au ocupat de urmarirea si cercetarea redarii cu fidelitate a textului Bibliei (ca de exemplu C. D. Ginsburg, E. W. Bullinger, etc.) au descoperit conform insemnarilor facute de masoreti (copistii pazitori ai textului manuscriselor biblice antice), ca soferimii - scribii preotilor de la templu - au facut cel puţin optsprezece schimbari (modificari) in textul Bibliei ebraice antice. Retineti expresia "cel puţin". Avand in vedere acest lucru se naste intrebarea, daca masoretii au cunoscut sau nu toate schimbarile facute de soferimi?

Care sunt schimbarile (modificarile) cunoscute si notate de catre masoreti? Si ce arata ele: arata o corectie totala sau doar partiala, avand in vedere marturia textelor biblice? Desi au cunoscut doar partial modificarea, masoretii arata ca textul de la Geneza 18:22 este modificat de catre soferimi, adica de catre scribii preotilor de la templu.

"Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; ..." Ioan 1:18  "pe care niciun om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea" 1Timotei 6:16.
 "Sa nu dati uitarii primirea de oaspeti, caci unii, prin ea, au gazduit fara sa stie pe ingeri." Evrei 13:2 

Daca masoretii s-ar fi increzut in marturia scrierilor din Noul Legamant (Noul Testament), ar fi putut oferi o viziune completa asupra modificarii facute de catre scribii preotilor. Iata textul rezultat dupa modificarea facuta de catre scribii preotilor de la templu (saducheilor):
Geneza 18:22. Şi bărbaţii s-au întors de acolo şi au mers spre Sodoma; şi Avraam stătea încă înaintea lui Iehova (fapt imposibil conform cu marturia solida din 1Timotei 6:16).
Textul reconstituit pe baza marturiei incomplete, dar folositoare a masoretilor si a Bibliei:
Geneza 18:22. Şi bărbaţii s-au întors de acolo şi au mers spre Sodoma; şi ingerul lui Iehova stătea încă înaintea lui Avraam (fapt posibil, conform marturiei din Evrei 12:2).

Haideti sa si gandim cand citim Biblia.

"Dumnezeu nu da cu zarul." Predestinare, dar cum?

Pentru cei care apara mult teoria (calvinista) a predestinarii... Sunt uimit sa vad in ce hal ajung sa fie interpretate anumite versete biblice, de catre oameni intelectuali, cand se dedica trup si suflet unei cauze considerate de ei, o cauza pentru a-l apara pe Dumnezeu. 

Nu numai ca nu il apara pe Dumnezeu, dar toata ideologia apararii lor, este vadit contrara lui Dumnezeu. Ravna fata de cele sfinte, dar fara pricepere, ucide adevarul. Asa a ajuns sa faca si rabinul Saul, devenit mai tarziu apostolul Pavel.

Da, Biblia vorbeste de predestinare, dar cum?

Este clar, ca avem de a face cu două conceptii antagonice despre predestinare (prestabilire): fatalismul si conditionalismul. 

Oare Dumnezeu a dorit, "a predestinat" ca lumea sa "evolueze" asa cum este acum? Ce spune Biblia despre predestinare? Cum o prezinta, in termeni fatalisti sau conditionalisti?

Inca de timpuriu s-au dezvoltat doua conceptii cu privire la predestinare:

1. Conceptia fatalista, preluata din gandirea religioasa pagana (cu zeite tesand "soarta" fiecaruia, de aici si zicala "Ce ti-e scris pe frunte ti-e pus") ca totul este pus la punct din vesnicii, si lumea evolueaza in cele mai mici detalii dupa cum vrea Dumnezeu. Acolo in mitologie sunt zeitele care tes necurmat firul sortii oamenilor, aici in lumea teologica este insusi Dumnezeu, care a facut un plan enorm, pentru toti oamenii, inca din vesnicii. Daca ai mult noroc, ca la loto, poti pica sa fi norocosul castigator al vietii vesnice. Nu tre. sa faci nimic, totul este aranjat din vesnicii... In conceptia fatalista, Satan, desi este prezentat un vrajmas al lui D-zeu, totusi este un instrument (agent) in derularea predestinarii lui Dumnezeu, fara el, Creatorul neputand sa-si atinga scopul, de a crea o lume perfecta si ideala. Deci erai taman musai sa apara Satan. De ce nu putea crea Creatorul o lume perfecta decat numai cu contributia lui Satan, e un "mister" al infocatilor suporteri ai fantasmei "fatalismului divin".

2. Conceptia condiţionalistă, ca de regula Dumnezeu nu este implicat pe detalii in mersul lumii acesteia, ci ne da directive si apoi ne da timp, spatiu existential si motivare, pentru a putea duce la bun sfarsit conditiile impuse de el. Creatorul a creat un corpus angelic de supraveghere, n-a stat sa-l "pandeasca personal" zi si noapte pe Adam. Cand o "rotita" din aceasta garda ingeresca a clacat, "rotita obraznica" a impins lumea in haos, indemnand la savarsirea faptei de lezmajestate. Acest haos a harazit (generat) fiecaruia o soarta, in functie de anumite imprejurari.

DEX:  LEZMAJESTÁTE s.f. Crimă de lezmajestate = jignire adusă persoanei sau autorității unui suveran, în țările monarhice, pedepsită de lege ca o crimă. [Scris și lezmaiestate, lese-majestate. / după fr. lèse-majesté].

Acest lucru nu inseamna ca al nostru Creator este condamnat la inactivitate, el nu a fost scos pe tusa sau in somaj, din contra, dupa cum a afirmat si Fiul, Dumnezeu lucreaza: "Tatăl Meu până acum lucrează" (Ioan 5:17) si nu doar in lumea credinciosilor sai, ci are "controlul vizual" peste tot si poate interveni si intervine oricand asupra mersurilor lumii, atunci cand situatia o cere, urmand ca in final sa restabileasca ordinea din acest haos in care a tarat lumea vrajmasul lui Dumnezeu, Satan. 

In conceptia conditionalista a predestinarii, Dumnezeu ar fi putut crea o lume perfecta si ideala si fara "contributia lui Satan", Satan intarziind de fapt, concretizarea acestei vointe a lui Dumnezeu si nicidecum contribuind la ea. Creatorul va face aceasta lume perfecta tot fara contributia lui Satan, timpul de fata fiind harazit doar facerii altor "rotite" pentru "aparatul" de supraveghere angelica. Ei vor fi credinciosii care prin rapire si transformare vor fi "ca ingerii" (Matei 22.30), luand locul ingerilor stricati (cazuti). Satan si demonii vor sta pe tusa (in inchisoare) o mie de ani, necontribuind cu nimic la planul lui Dumnezeu. Viaţa veşnica a fost, este şi va fi condiţionată intotdeuna de ascultarea faţa de Creator. Nu este necesar de Satan sau de altcineva, pentru ca cineva "sa fie modelat". Dumnezeu poate modela si fara el. Nu este necesara experimentarea raului, pentru ca creaturile sa experimenteze perfectiunea. Printr-o ascultare desavarsita, toate creaturile ar fi putut ajunge la desavarsire. Daca totusi acest drum a esuat pentru acest timp, nu este din vina Creatorului, ci din vina celor ce au impiedicat, prin neascultarea lor, desavarsirea acestei cai. Acest lucru se va vedea in mia de ani, descrisi in cartea Apocalipsa, cand oamenii ce se vor naste in acest timp, vor fi desavarsiti fara nici o contributie din parte Diavolului si a demonilor sai

A predestina (Efeseni 1:11) inseamna a stabili, sau a hotara un anume lucru mai dinainte. Anumite aspecte sunt prestabilite de la inceputul lumii, de exemplu ca ingerii nu au voie sa se casatoreasca, dar anumite aspecte nu, de exemplu apostolul Pavel spune ca a fost pus deoparte, din pantecele mamei sale (si nu de la iceputul lumii). 

Care este vointa prestabilita a lui D-zeu cu privire la om?

"Dumnezeu nu da cu zarul."

Dumnezeu iubeşte orice om, a poruncit şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască: Fapte 17:30; Romani 2:1-16. Nu există posibilitatea salvării după ce un om moare nepocăit, de aceea din iubire adevărată faţă de semenii noştrii, trebuie să ne dăm toată silinţa de a evangheliza pe cei ce sunt pierduţi: Matei 24:14; Apocalipsa 20:11-15. Evanghelizarea nu ar mai fi necesara daca oamenii ar fi deja selectati din vesnicii. Ce aţi zice despre un tată, care încă înainte de a i se naşte vreun copil, a hotărât ca pe al doilea şi pe al treilea îl va ucide, indiferent de ce ar putea să fie ei, buni sau răi? Sunt mulţi creştini (augustinienii, calviniştii, etc.) care cred că Dumnezeu, a hotărât în acest fel soarta a miliarde de oameni. Doreşte Dumnezeu pieirea sau salvarea copiilor Lui? Următorul verset, pe nici un augustinian şi pe nici un calvinist nu ar trebui să-l lasă rece: "... Dumnezeu, salvatorul nostru, care doreşte ca toţi oamenii să fie salvaţi şi să vină la cunoştinţă de adevăr" 1Timotei 2:3,4. După cum vedem, Dumnezeu doreşte salvarea tuturor oamenilor, dar cei care resping prin faptele lor rele acest har gratuit, ei cad din har şi nu pot fi salvaţi.

Luca 13

1. In vremea aceea au venit unii si au istorisit lui Isus ce se intamplase unor galileeni, al caror sange il amestecase Pilat cu jertfele lor.

2. "Credeti voi", le-a raspuns Isus, "ca acesti galileeni au fost mai pacatosi decat toti ceilalti galileeni, pentru ca au patit astfel?

3. Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel.

4. Sau acei optsprezece insi, peste care a cazut turnul din Siloam si i-a omorat, credeti ca au fost mai pacatosi decat toti ceilalti oameni care locuiau in Ierusalim?

5. Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel." 

Tocmai de aceea, când apostolul Pavel scrie despre predestinarea noastră, trebuie să avem în vedere care este dorinţa lui Dumnezeu aratată către toţi oamenii şi prin ce anume şi cum se intră în această predestinare a salvării, care este o predestinare ca grup al credincioşilor şi nu a indivizilor: Romani 9:30-33. Dumnezeu nu a făcut un om mai păcătos decât altul, El nu a hotărât în mod arbitrar nimănui destinul, fie spre pierzare, fie spre salvare, şi asta încă înainte de a se naşte individul: prin pocăinţă orice om poate primi har!

Alte texte ce nu permit interpretarea in sens FATALIST a predestinarii, sunt: 

"dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit." Geneza 2:17

"I-a parut rau Domnului ca a facut pe om pe pamant si S-a mahnit in inima Lui." Geneza 6:6

"Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta," Deuteronom 30:19

"Sufletul care pacatuieste, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatalui sau, si tatal nu va purta nelegiuirea fiului sau! Neprihanirea celui neprihanit va fi peste el, si rautatea celui rau va fi peste el.

Dar daca cel rau se intoarce de la toate pacatele pe care le-a savarsit si pazeste toate legile Mele, si face ce este drept si placut, va trai negresit, nu va muri.

Toate faradelegile pe care le-a facut i se vor uita! El va trai din pricina neprihanirii in care a trait.

Doresc Eu moartea pacatosului - zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degraba ca el sa se intoarca de pe caile lui si sa traiasca?

Insa daca cel neprihanit se abate de la neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, daca se ia dupa toate uraciunile celui rau, s-ar putea sa traiasca el oare? Nu, ci toata neprihanirea lui va fi uitata, pentru ca s-a dat la nelegiuire si la pacat; de aceea va muri in ele."

Ezechiel 18:20-24

"De aceea va voi judeca pe fiecare dupa caile lui, casa a lui Israel, zice Domnul Dumnezeu. Intoarceti-va si abateti-va de la toate faradelegile voastre, pentru ca sa nu va duca nelegiuirea la pieire.

Lepadati de la voi toate faradelegile prin care ati pacatuit, faceti-va rost de o inima noua si un duh nou. Pentru ce vreti sa muriti, casa a lui Israel?

Caci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Intoarceti-va, dar, la Dumnezeu si veti trai."

Ezechiel 18:30-32

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:16

"El hotaraste din nou o zi: "astazi" - zicand, in David, dupa atata vreme, cum s-a spus mai sus: "Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile!"

Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi.

Ramane, dar, o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.

Fiindca cine intra in odihna Lui se odihneste si el de lucrarile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrarile Sale.

Sa ne grabim, dar, sa intram in odihna aceasta, pentru ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda de neascultare.

Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri: patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii.

Nicio faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.

Astfel, fiindca avem un Mare Preot insemnat, care a strabatut cerurile - pe Isus, Fiul lui Dumnezeu - sa ramanem tari in marturisirea noastra.

Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci Unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat.

Sa ne apropiem, dar, cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har, pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie."

Evrei 4:7-16.

Efectul nociv al predestinationalismului fatalist:

Dupa cum mi-a declarat un fost adept al acestei doctrine, aceasta viziune nebiblica descurajeaza pe pacatosii slabiti de pacate sa creada ca ei sunt predestinati la pierzare, deoarece vad pacatele lor si stilul lor de viata pacatos, ca un argument ce vorbeste in directia aceasta. Dupa aceasta gandire vine automat gandirea de fronda, ca pacatosul neiubit si pedepsit inca din vesnicii, trebuie sa se desparta de Biblie si de Dumnezeu si sa traiasca dupa cum ii place.

Har Si Mantuire
http://harsimantuire.blogspot.ro

Ce au înţeles primii creştini sub expresia "ziua pregătirii" şi "sabat mare"?

Ce au înţeles creştinii din secolele I şi II când s-au referit la "sabat mare"?


Variante posibile:
1. sabat de sărbătoare anuală?
sau
2. sabat obişnuit de ziua a şaptea?

Articolul nu spune ca miercurea ar fi ziua a saptea (sabatul saptamanal). Da, sambata este ziua a saptea, sabatul saptamanal din antichitate; insa toate zilele de sarbatoare la evrei sunt sabate, adica nu se lucreaza in ele, sunt zile de repaus. Sabat inseamna repaus. Si deoarece nici in ziua a saptea si nici in ziua unei sarbatori nu se lucreaza, ambele tipuri de zile sunt numite sabate, adica repaus. Deci in saptamana patimilor au fost trei sabate. Doua de sarbatoare (joi si vineri) si un sabat saptamanal (sambata). 

"Nu se celebrează nici o sărbătoare fără să se facă ardere de tot şi fără ca toţi să se abţină de la orice muncă; în toate zilele festive, legea prevede deopotrivă şi aducerea jertfelor şi încetarea lucrului, după prinos urmând ospeţele." Citat din Antichitatile Iudaice, scrisa de Iosef Favius din secolul I, din neam de preoti

Ioan 19:14 Era ziua Pregătirii Paştilor, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat a zis iudeilor: "Iată Împăratul vostru!"

Ioan 19:31. Iudeii deci, ca să nu rămână trupurile pe cruce în sabat, fiindcă era Pregătirea (pentru că acea zi de Sabat era mare), i-au cerut lui Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să fie luaţi.

Dupa alte manuscrise „pentru că ziua sabatului aceluia era mare“, deci nu era un sabat obisnuit, de ziua a saptea. Sabat mare se refera la o sarbatoare anuala si nu la un sabat obisnuit, de ziua a saptea. Faptul acesta reiese si din relatarea martiriului episcopului Policarp al Smirnei, cand era la fel un mare sabat si evreii erau la amfiteatru (circ) cu paganii si au contribuit fizic la cladirea rugului, carand lemne si alte materiale necesare (Capitolul XIII).

Fragment din Epistola adunarii din Smirna, despre martiriul lui Policarp, episcopul Smirnei (secolul II), Capitolul XIII:   RUGUL FUNERAR ESTE RIDICAT

"Această hotărâre a fost dusă la îndeplinire chiar mai repede decât a fost rostită; mulţimile au adunat îndată la un loc lemne şi vreascuri de prin prăvălii şi băi; mai ales evreii, potrivit obiceiului lor, au dat o mână de ajutor plini de nerăbdare.”

Epistola aceasta a fost scrisa imediat dupa eveniment si trimisa adunarilor crestine din jurul Smirnei.

Fragment din Epistola adunarii din Smirna, despre martiriul lui Policarp, episcopul Smirnei (secolul II), Capitolul XXI: TIMPUL MARTIRIULUI

"Binecuvântatul Policarp, in a doua zi a lunii Xanthic, cu sapte zile înainte de prima zi a lunii mai, in sambata mare, in ceasul al optulea a suferit martiriul."

Asistam la acelasi limbaj ca in Evanghelia dupa Ioan. Este clar ca avem de a face cu un sabat de sarbatoare anuala, deoarece atunci singura exceptie de la munca era gatitul si implicit caratul lemnelor pentru foc si facerea focului pentru gatit. Evreii din Smirna, obisnuiti ca in timpul sarbatorii se poate cara lemne si face foc, au profitat de aceasta dezlegare si au contribuit la facerea rugului.

Textul englez: "Now the blessed Polycarp was martyred on the second day of the month of Xanthicus, ..., on a great Sabbath at the eighth hour. ..."

In ce anotimp si in ce luna era luna Xanthikos (Xanthic)? Cum era sarbatoarea din acea luna la evrei?

Putem afla din "Istoria bisericească" a lui Socrates Scolasticul, care a trait in secolele IV si V (n. c. 380; d. dupa 439)
"(....) cand soarele este în Aries (constelatia Berbec: 21 martie - 20 aprilie), în luna numit Xanthicus de antiohieni, și Aprilie de către romani." (Cartea 5, Capitolul 22)
Textul englez:

"when the Sun is in Aries, in the month called Xanthicus by the Antiochians, and April by the Romans.'"

Deci era primavara in luna martie/aprilie, comparat cu calendarul actual.
Luna Xanthic, face parte din Calendarul Macedonean:
Luna I: Dios (o parte din Octombrie si o parte din Noiembrie)
Luna II: Apellaios (Noiembrie/Decembrie)
Luna III: Audynaios (Decembrie/Ianuarie)
Luna IV: Peritios (Ianuarie/Februarie)
Luna V: Dystros (Februarie/Martie)
Luna VI: Xanthikos (Martie/Aprilie)
Luna VII: Artemisios (Aprilie/Mai)
Luna VIII: Daisios (Mai/Iunie)
Luna IX: Panamos (Iunie/Iulie)
Luna X: Loios (Iulie/August)
Luna XI: Gorpiaios (August/Septembrie)
Luna XII: Hyperberetaios (Septembrie/Octombrie)

Istoricul Iosef Flaviu din secolul I, din neam de preoti evrei, ne explica in mod clar, cum era sarbatoarea din luna Xanthic:

"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în zodia Berbecului (căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor), să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului. Această sărbătoare, care la noi se cheamă Pastele, o prăznuim grupaţi în seminţii, fără să lăsăm pentru a doua zi nici măcar o halcă din ce s-a tăiat; în a cincisprezecea zi, Paştile este urmat de Sărbătoarea Azimelor, care durează şapte zile, când nu se mănâncă decât pâine nedospită: în fiecare zi sunt înjunghiaţi câte doi tauri, un berbec şi şapte miei. Aceste prinosuri sunt ardere de tot, la care se adaugă un ţap ca jertfă pentru păcat, spre a servi zilnic la îndestularea preoţilor; în cea de-a doua zi a Sărbătorii Azimelor (aşadar, ziua a şaisprezecea), mâncăm prima parte din recolta nouă (de care nimeni nu s-a mai atins până atunci); ni se pare drept să-l cinstim mai întâi pe Dumnezeu (căruia îi datorăm abundenţa noastră), oferindu-i pârgă de orz, în felul următor: se pune la uscat un snop care apoi se treieră, sunt măcinate boabele, un vas de orz fiind dus la jertfelnicul Domnului; un pumn din el este pus pe altar, iar restul rămâne în seama preoţilor. De aici încolo au voie toţi, de-a valma sau în parte, să-şi strângă recolta. Odată cu pârga cerealelor, se aduce prinos Domnului, pentru arderea de tot, un miel."

Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

Textul in engleza:

Antiquities of the Jews', Book 3, Chapter 10, 5-
"In the month of Xanthicus, which with us is called Nisan and begins the year, on the fourteenth day by lunar reckoning, the sun being then in Aries, our lawgiver, seeing that in this month we were delivered from bondage to the Egyptians, ordained that we should year by year offer the same sacrifice which....we offered then on departure from Egypt-the sacrifices called Pascha. And so in fact we celebrate it by fraternities, nothing of the sacrificial victims being kept for the morrow. On the fifteenth the Passover is followed up by the Feast of Unleavened Bread, lasting seven days, during which our people subsist on unleavened loaves..." (Antiquities 3.10.5).


Sa comparam ce spune vlastarul de preot din antichitate, cu ce sta scris in Biblie:

Levitic 23:9-14

“Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:, Cînd veţi intra în ţara pe care v-o dau şi cînd veţi secera sămănăturile, să aduceţi preotului un vas, ca pîrgă a secerişului vostru. El să legene vasul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi, după Sabat (adica sabatul de sarbatoare din 15 Nisan). În ziua cînd veţi legăna vasul, să aduceţi, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur; să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. Să nu mîncaţi nici pîine, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veţi aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui.” 

Vedem din acest loc, corelat cu marturia lui Iosef Flaviu, ca vasul de orz ce trebuia leganat era in data de 16 Nisan. Deci in 15 Nisan era "sabat" de sarbatoare, aceasta zi fiind capul sarbatorii, era ziua ce deschidea ciclul de sapte zile de sarbatoare, de aceea era numit "sabat mare" (Ioan 19:31).

Recapitulare:
14 Nisan = "Pregatirea" adica "ziua pregatirii mielului cu sos din verdeturi amare" (Pastele) - in aceasta zi se putea lucra, nu era o sarbatoare, ci doar o masa festiva in cinstea eliberarii din Egipt
15 Nisan = "Prima Zi Din Sarbatoarea Azimilor" adica "capul sarbatorii, sabatul mare" (prima zi din cele sapte zile de sarbatoare). Nu se lucrau munci obisnuite, doar cele pentru festival. Era sabat, adica "Repaus".
16 Nisan = "A Doua Zi Din Sarbatoarea Azimelor" cand se desfasura la templu cremonialul leganarii snopului de orz din prima recolta a anului" = dupa ce a fost uscat in prealabil, treierat si macinat. Nu se lucrau munci obisnuite, doar cele pentru festival. Era sabat, adica "Repaus".

Asadar in "saptamana patimilor", au fost trei sabate. Doua sabate de sarbatoare, iar unul (in 17 Nisan) de rand, un sabat saptamanal.
La Matei 28:1 apare de doua ori cuvantul "sabate" la plural, in felul urmator:
 "Opse de sabbatōn ("sabbate" la plural) tē epiphōskousē esi mian sabbatōn ("sabbate" la plural) ..." 
Textul poate indica prima zi de dupa doua sau mai multe zile de sabat sau prima zi dintre cele doua sabate saptamanale...
Unii traduc textului grec de la Matei 28:1 in acest mod:
International Standard Version
After the Sabbaths ("dupa sabate" la plural), around dawn on the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary went to take a look at the burial site.
Young's Literal Translation
And on the eve of the sabbaths ("dupa sabate" la plural), at the dawn, toward the first of the sabbaths, came Mary the Magdalene, and the other Mary, to see the sepulchre,
Berean Literal Bible
And after the Sabbaths, it being dawn toward the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary came to see the tomb.
The Aramaic Deception -- Matthew 28:1.
"And on the later of the Sabbaths, at the dawning on the first of the Sabbaths, Miryam of Magdala and the other Miryam came to see the tomb."
"Si la cea din urma (zi) de sabate, pe cand se lumina pe prima (zi) de la sabate ..."
Textul este foarte greu de tradus... si unii (care sustin ca ar fi vorba de sabate) si altii (care sustin ca e vorba de saptamana) par sa fie la egalitate.

Indiferent cine are dreptate in traducerea textului grec de la Matei 28:1, cele doua zile de sarbatori consecutive, explica de ce femeile cucernice nu au putut merge mai repede la mormant, desi au trecut trei zile si trei nopti, exact cum a profetit Domnul nostru Isus Christos si cum au inteles si altii:
"Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului." (Mat.12:40)
"si i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte ca inselatorul acela, pe cand era inca in viata, a zis: "Dupa trei zile voi invia." (Mat.27:63)
"Atunci a inceput sa-i invete ca Fiul omului trebuie sa patimeasca mult, sa fie tagaduit de batrani, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorat, si dupa trei zile sa invie." (Marc.8:31) "μετὰ τρεῖς ἡμέρας" in Textus Receptus, confirmat de Bruce M. Metzenger, Textul Noului Testament, pagina 297 
"Caci invata pe ucenicii Sai si zicea: "Fiul omului va fi dat in mainile oamenilor; ei Il vor omori, si a treia zi dupa ce-L vor omori, va invia." Marcu 9:31. (anumite manuscrise)
"care isi vor bate joc de El, Il vor bate cu nuiele, Il vor scuipa si-L vor omori; dar, dupa trei zile, va invia." (Marc.10:34)

Asa se explica si graba Mariei Magdalena, de a merge cu "noaptea in cap" la mormant, pe cand era inca intuneric:
Ioan 20:1"În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt."

Repet:
Articolul nu spune ca miercurea ar fi ziua a saptea (sabatul saptamanal). Da, sambata este ziua a saptea, sabatul saptamanal din antichitate; insa toate zilele de sarbatoare la evrei sunt sabate, adica nu se lucreaza in ele, sunt zile de repaus. Sabat inseamna repaus. Si deoarece nici in ziua a saptea si nici in ziua unei sarbatori nu se lucreaza, ambele tipuri de zile sunt numite sabate, adica repaus. Deci in saptamana patimilor au fost trei sabate. Doua de sarbatoare (joi si vineri) si un sabat saptamanal (sambata). 

Autorul articolului (adică eu = Ionică Takacs) nu susţine obligativitatea sabatului săpămânal sub Noul Legământ.